Manifestaţiile anticomuniste din Belgia continuă
Peste o sută de basarabeni stabiliţi în Belgia şi-au manifestat, vinerea trecută, în faţa Bursei din Bruxelles, solidaritatea cu protestele anticomuniste de la Chişinău. Cu tricolorul şi drapelul Uniunii Europene în mâini, ei au scandat, în română, franceză şi engleză „Stop terorii comuniste!”, „Chişinău, suntem cu voi! Niciun pas înapoi!”, „Libertate studenţilor reţinuţi!”, „Voronin=Stalin”, „Europa, deschide ochii!” etc. Numeroşi trecători bruxellezi sau turişti şi-au exprimat solidaritatea cu mesajul nostru.
Acţiunea s-a produs la două zile după ce o manifestaţie similară a avut loc în faţa sediului Comisiei Europene. „Pur şi simplu nu putem rămâne indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă acasă, susţine Ludmila Bulgar, purtătoarea de cuvânt a Comunităţii basarabenilor din Belgia. Nu este o acţiune iniţiată de o singură persoană, este imboldul comun al tuturor celor care se află aici – de a ne exprima adeziunea faţă de dorinţa de schimbare pe care şi-au manifestat-o tinerii din Moldova”.
Deşi manifestaţia a fost autorizată pentru ora 10.00, în zi de lucru, concetăţenii noştri şi-au croit timp ca să participe la ea. „Am venit aici de dragul copiilor noştri, spune Ana Porumbescu. Sunt în Belgia de aproape 4 ani, împreuna cu soră-mea, care în tot acest răstimp nu şi-a văzut copilul. A fost nevoită să-l lase la bunici şi să plece din Moldova pentru a supravieţui, căci acasă nu avea de lucru, deşi are facultate şi masterat. Am sperat că aceste alegeri vor deschide pentru R. Moldova o portiţă spre Europa, şi astfel am putea şi noi să revenim nestingheriţi la baştină. Însă deja în ziua alegerilor am fost loviţi în această speranţă, căci nu ni s-a permis să votam în baza buletinelor. De ce? Doar Ambasada e parte din teritoriul R. Moldova, de ce au fost create legi speciale pentru cei din afara ţării? Nu cumva frica de propriii cetăţeni i-a determinat pe guvernanţii comunişti să facă acest pas, fraudând în paralel rezultatele scrutinului?!”, se întreabă, retoric, Ana Porumbescu.
Ea mai constată cu durere că tinerii care au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nedorinţa de a trăi într-o ţară fără viitor reprezintă cea de-a treia generaţie care, iată, are de suferit de pe urma terorii comuniste. „Buneii noştri au fost duşi în Siberia; părinţii şi-au trăit viaţa într-un regim al minciunii şi acum a venit rândul copiilor să fie persecutaţi?! Comuniştii uită, însă, că nu mai sunt anii ‘70; după ce am gustat deja din libertatea de exprimare, nu vom mai tăcea!”
Basarabenii din Belgia au condamnat blocada informaţională care a fost instituită în Moldova pentru a deturna şi discredita adevăratul mesaj al protestatarilor din Chişinău. În lipsa legăturii telefonice mobile şi din cauza blocării site-urilor care relatau veridic evenimentele, restul teritoriului Moldovei a putut fi intoxicat de maşinăria de propagandă a PCRM, în persoana posturilor TV cu acoperire naţională M1 şi NIT. Mulţi au spus că, telefonându-şi, din Belgia, în aceste zile rudele de la ţară, erau întrebaţi de aceştia ce se întâmplă la Chişinău.
Andrei Gurin este un tânăr basarabean care lucrează jurist-administrator la Comisia Europeană. A făcut studii strălucite, acum îşi clădeşte o carieră europeană de invidiat. S-ar părea, a lăsat în urmă preocupările pentru o societate frustrată şi un regim anacronic. Însă îl văd la aproape toate acţiunile organizate de Comunitatea basarabenilor din Bruxelles. Deci, nu i-e totuna? „Nu!”, recunoaşte el. Spune că a trăit plăcuta surpriză de a vedea energia tinerilor, dorinţa lor de debarasare de trecut, dar şi regretul că nu a existat în acele clipe un lider care să canalizeze constructiv această energie. „În pofida oricăror scenarii pe care încearcă ulterior să le deruleze Puterea, aceste proteste au demonstrat principalul: tinerii nu au putut fi îndoctrinaţi, ei şi-au păstrat gândirea liberă, şi asta mă face să cred că revolta lor va continua, chiar dacă acum ea ar putea fi reprimată prin teroare. Or, adevărata ei esenţă este una de rezistenţă”. Îl întreb cum vede derularea ulterioară a evenimentelor. „Renumărarea voturilor este doar un prim-pas, nu un scop final. Nu va fi suficient, nici dacă se va obţine repetarea scrutinului. Căci marea fraudare a votului nu s-a produs în 5 aprilie. E mult mai important, vital chiar, ca televiziunea publică să fie liberă, maşina de stat şi administrativă să nu funcţioneze la turaţie maximă pentru partidul de guvernământ, poliţia să-şi exercite doar atribuţiile de serviciu, neimplicându-se în politică. Şi e regretabil că, în mare parte, Occidentul nu a observat lipsa acestui cadru în actualul scrutin, rezumându-se la starea de acalmie relativă”.
Remarcă: Dacă, marţi, doar unele medii de informare din Belgia au relatat lapidar despre „proteste violente în cea mai săracă ţară a Europei”, deja spre sfârşitul săptămânii optica reflectării s-a schimbat radical, accentul fiind pus pe premisele şi adevăratele cauze ale protestelor, Europa începând să vorbească despre fraudarea alegerilor din R. Moldova şi despre pericolul instaurării unui regim de teroare în estul Europei.
Nina Şerban, din Bruxelles
