Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Linia roşie a lui Marian…

Linia roşie a lui Marian Lupu

Miercuri, 25 octombrie, la Tallinn, Estonia, a demarat conferinţa societăţii civile din cele 6 state-membre ale Parteneriatului Estic (EaP). Evenimentul anticipează Summitul EaP de la Bruxelles, din noiembrie 2017, unde sunt aşteptaţi liderii celor 6 state (R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Belarus) pentru o evaluare a situaţiei în faţa oficialilor europeni.

Evenimentul de la Tallinn a fost deschis de către preşedinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, care a vorbit despre importanţa efortului colectiv pentru dezvoltarea unei comunităţi. Preşedinta Estoniei a acordat şi un scurt interviu pentru ZdG, în care s-a referit la importanţa combaterii corupţiei şi la importanța transparenţei şi accesului la informaţii. „Nu veţi putea face schimbări în bine în stat fără transparenţă. Luptaţi cu corupţia în fiecare zi, nu vă opriţi”, a declarat preşedinta Estoniei.

Sesiunea de deschidere „Relaţiile dintre guverne şi societatea civilă” a fost moderată de Urmo Kubar, consilier pentru societate civilă al preşedintei Estoniei, avându-i ca speakeri pe Marian Lupu, copreşedinte al Euronest, Jeff Lovitt, preşedinte al „New democracy”, Cehia, Kakhaber Gogolashvili, reprezentant al Fundaţiei georgiene pentru Studii Strategice Internaţionale, şi Diana Jablonska, reprezentantă a Comisiei Europene.

În timp ce speakerii din Georgia, Cehia şi de la Bruxelles au vorbit despre importanţa ONG-urilor în democratizarea unei societăţi, Marian Lupu şi-a început discursul cu un atac critic la adresa societăţii civile, sugerând că problema principală este afilierea politică: „Nu poţi sta pe două scaune concomitent, pentru mine aceasta este o linie roşie”, a declarat acesta, dând de înţeles că societatea civilă de la Chişinău ar merge la proteste alături de lideri politici.

Jeff Lovitt a încercat să dezghioace argumentul lui Marian Lupu, dând de înţeles că, în societăţi dictatoriale, ONG-urile, activiştii şi partidele de opoziţie sunt nevoite să muncească şi să protesteze împreună pentru a salva societatea de abuzurile puterii. „Poate aveţi în vedere ca ONG-urile să nu facă partizanat politic, şi asta e corect. Dar în statele dictatoriale societatea civilă lucrează şi cu opoziţia politică, ele cooperează şi fac acţiuni şi planuri pentru democratizarea societăţii”, a spus Lovitt, aducând exemple din Belarus, Turkmenistan, Koreea de Nord.

Marian Lupu a direcţionat discuţia spre lipsa culturii generale în societate, declarând că „elita societăţii civile trebuie să aibă un anumit nivel de educaţie”. În acel moment, Jeff Lovitt a declarat că avem un exemplu strălucit care denotă inversul: „Cultura politică e sub nivelul culturii societăţii civile. Exemplu este criza sistemului bancar din Moldova şi dispariţia miliardului”, adăugând că o problemă comună pentru R. Moldova, dar şi pentru Ucraina, este oligarhizarea acestor tinere democraţii, iar „dezoligarhizarea e crucială şi din această cauză trebuie să oferim societăţii civile un sprijin mai mare”.

După evoluarea speakerilor, sala a avut posibilitatea să adreseze doar 3 întrebări. Lilia Caraşciuc, directoare Transparency International Moldova, a vorbit despre modul în care un partid care a venit în Parlament cu doar 14% din voturi în prezent controlează majoritatea structurilor de stat, inclusiv pe cele responsabile de lupta cu corupţia, iar dialogul oficial cu societatea civilă este compromis.

Marian Lupu şi-a declinat responsabilitatea, spunând că „pentru relaţiile Parlamentului cu societatea civilă am răspuns cât am fost preşedinte de Parlament”.
Deşi a fost invitat la Forumul ONG-urilor în calitate de copreşedinte al Asambleei Parlamentare a EaP, EuroNest, Marian Lupu nu a explicat în niciun fel ce face ca legislator şi exponent al EuroNest pentru o mai bună dezvoltare a sectorului asociativ.