Limba de stat, o problemă a băştinaşilor

Premierul Vlad Filat şi başkanul Mihail Formuzal au aplanat conflictul notelor la  limba română de la bacalaureat. Elevii îşi vor putea continua studiile atât la şcolile profesionale, cum s-a decis anterior, cât şi la colegii, potrivit unei decizii mai recente. Mai mult ca atât, ei vor avea posibilitatea să repete examenul de BAC la limba română, ceea ce le va permite să fie admişi şi în învăţământul universitar. Deşi s-au făcut mai multe replici negative, Ministerul Educaţiei se arată satisfăcut de această hotărâre. Viceministra Educaţiei, Tatiana Potâng, susţine că acest compromis va fi, în primul rând, “în beneficiul copiilor, în sensul în care aceştia, după absolvirea liceului, vor avea acces la educaţie, la colegii şi la şcoli profesionale. Este un compromis prielnic. În acest fel, noi, pe de o parte, respectăm legea, pe de alta, punem accent pe examenele care au fost. Nu trebuie să neglijăm evaluarea finală, în urma căreia copiii au obţinut rezultatele pe care le-au obţinut”.

Cauzele insuccesului la BAC în UTAG

Deşi conflictul s-a iscat doar în acest an, după ce “Ministerul Educaţiei a înăsprit considerabil condiţiile de susţinere a examenelor de BAC, făcând mult mai dificil copiatul”, după cum afirmă Corneliu Ciurea, expert IDIS Vitorul, Tatiana Potâng susţine că, în Găgăuzia, rezultate proaste la limba română au fost şi în alţi ani. Motivul, potrivit viceministrei Educaţiei, este “nivelul redus de cunoaştere a limbii române. Aceşti copii sunt produsul politicii lingvistice promovate până acum”. În pofida acestui fapt, Tatiana Potâng este convinsă că, în viitorul apropiat, situaţia se va schimba: “Cred că, în scurt timp, nivelul de cunoaştere a limbii române va avansa”.

De asemenea, viceministra Educaţiei accentuează faptul că, datorită acestui compromis, va putea fi respectată legislaţia, conform căreia “este interzisă emiterea unor acte de altă entitate centrală decât Ministerul Educaţiei”. Totuşi, potrivit Mariei Sircheli, şef-adjunct al Direcţiei Învăţământ de la Comrat, Turcia, Rusia şi Polonia sunt dispuse să recunoască certificatele de bacalaureat emise de autoritatea găgăuză.

Funcţionarii publici nu cunosc limba de stat

Cu toate acestea, mai multe voci afirmă că problema ar trebui soluţionată mai întâi la Chişinău, obligând funcţionarii publici să studieze limba de stat. Valentina Botnariuc, lector universitar, este de părere că funcţionarii publici care nu cunosc limba de stat nu ar trebui promovaţi. Mai mult ca atât, ea susţine că această stare de lucruri se răsfrânge asupra întregii societăţi: “Este respingător faptul că un funcţionar public nu cunoaşte limba de stat. Astfel de exemple nu fac decât să încurajeze elevii alolingvi să nu înveţe limba română. Elevul de azi poate fi funcţionarul de mâine. El gândeşte în felul următor: dacă e posibil în cazul unora, de ce aş învăţa eu?”.

Pe de altă parte, viceministra Educaţiei susţine că “pentru a putea fi angajat într-o funcţie publică, una dintre condiţiile de bază este cunoaşterea şi utilizarea practică a limbii de stat. Astăzi se depun eforturi pentru instruirea funcţionarilor publici aflaţi deja în funcţii, ca ei să corespundă acestor necesităţi”.

Moscoviţii interesaţi de limba română

În timp ce funcţionarii publici şi elevii alolingvi învaţă, mai mult sau mai puţin, limba română, studenţii de la Universitatea Lingvistică de Stat din Moscova de câţiva ani buni studiază limba română în calitate de a doua limbă străină. Profesoara lor, Natalia Ivasişen, susţine că “studenţii sunt interesaţi de studierea acestei limbi, precum şi de cultura română, fapt ce poate fi confirmat prin interesul lor pentru presa (TV, ziare etc.) din R. Moldova, precum şi pentru literatura română”.

Dacă studenţii de la Moscova pe parcursul a 2-3 ani acumulează un vocabular ce le permite să menţină o conversaţie în limba română, elevii alolingvi din R. Moldova, născuţi aici, după 12 ani de şcoală nu pot obţine o notă trecătoare la examenul de română la bacalaureat. Acest fapt este confirmat şi de rezultatele ultimei sesiuni de examene.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. Ion

    Pentru ce sunt pregatiti studentii rusi ? Poate sunt luati la KGB dupa universitate si trimisi in Moldova ?

  2. ADELINA

    ANUL 2011 : KGB – IN ACTIUNE !
    UN COMENTARIU PRELUAT :
    voluntarul says:
    16 August 2011 at 14:48
    http://anatolpetrencu.md/?p=3330

    Dle Petrencu, toată zarva cu Istoria Românilor, stîrnită de Şleahtizki nu este întîmplătoare. Această lovitură a fost pusă la cale de o echipă comună, de la Institutul de Relaţii Internaţionale, condus de Biniuc, şi de la ULIM, coordonată de fosta viceministru al educaţiei şi consilier al lui Voronin, Moldovan-Batrînac, actual prorector la ULIM, de unde vine şi actualul ministrul al educaţiei. Acolo, echipa dirijată de Stepaniuc, cu participarea lui Bujor, alt fost ministru moldovenist, au hotărît să lovească tocmai acum, cînd toată lumea este în vacanţă. Este o procedură cunoscută. Eu sînt bine informat şi cunosc detalii. Nu pot da şi alte amanunte deoarece aceştia, daca mă identifică, mă lasa şomer. La una din desele lor întâlniri au analizat situaţia şi au caracterizat toţi istoricii şi jurnaliştii „periculoşi” care, după părerea lor vor reacţiona imediat şi dur. Merge vorba de istoricii Moşanu, Petrencu, Negru, Şişcanu, Palade, Cojocaru, Parasca, Negrei, ş.a., şi de jurnaliştii de la „Timpul” şi „Jurnal de Chişinău”. La ULIM, echipa Stepaniuk-Bujor-Moldovan-Bătrânacşi alţii se laudă că le-a făcut în ultimii ani „forte mult bine unor istorici” şi îi vor urmări şi în continuare. Iar la Ministerul Educaţiei toate damele care au promovat istoria integrată a lui Stepaniuc-Ţvircun –Gavriliţa stau foarte tare
    şi nu vor admite Istoria Românilor în şcoli.
    Să nu uităm şi de echipa de la Consiliul municipal Chişinău, condusă de dna Tverdohleb sau Nagni-Beda,
    care a înflorit pe timpul lui Voronin, a terorizat istoricii din şcolile din Chişinău,
    iar acum se duce des la raport la Stepaniuc –Moldovan-Batrănac.
    Aş spune mai multe, dar cu unii dintre aceşti „mari moldoveni” mă întâlnesc prea des şi mă tem ca mă vor recunoaşte.
    Oricum, în viitoarele săptămîni, istoricii numişi şi , mai puţin jurnaliştii, vor fi blamaţi şi intimidaţi.
    Se va include şi echipa de la KGB cu nişte liste.
    Ruşine derbedeilor de la toate nivelele!

  3. dacul

    Uite ce spunea Miron Costin in Letopisetul Tarii Moldovei.
    «Fost-au gandul meu, iubite cititorule sa fac letopisetul tarii noastre ,Moldovei din descalecatul ei cel dintai,carele au fostu de la TRAIAN Imparatul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *