Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Limba "de stat", desconsiderată de…

Limba „de stat”, desconsiderată de stat

„Încă de pe băncile şcolii, fiecărui copil trebuie să-i fie educat respectul pentru limba oficială. Spre binele lui, pentru că cei care îşi doresc o carieră frumoasă în R. Moldova trebuie să cunoască limba acestui stat…” (din interviul preşedintelui N. Timofti pentru „Info-Prim Neo”)

Este şcoala în stare să facă ceea ce nu a făcut Legea în 20 de ani de independenţă?

Vitalie Nagacevschi, „Juriştii pentru Drepturile Omului”

R. Moldova dispune de legi, însă ele nu se respectă… Educaţia în şcoală? E bine, dar ea nu rezolvă problema. S-a schimbat cumva situaţia în şcolile alolingve în cei 20 de ani? Cu BAC la română, fără a putea lega două vorbe în română. Uitaţi-vă ce se face cu publicitatea stradală sau în sfera deservirii, ori în administraţia publică. E dezastru. Până şi Parlamentul nu se descurcă fără translatori, deşi problema nu e doar a alolingvilor din Parlament. Aşa-i legea. Codul Electoral nu le cere candidaţilor cunoaşterea limbii de stat, iar în cazul în care sunt aleşi, trebuie să le asiguri condiţii de activitate. De aici şi translatorii. Şi proiectele de legi în două limbi, etc. Legislaţia creează, în acest sens, probleme şi trebuie corectată. Admiterea în funcţii publice a persoanelor necunoscătoare de română ar trebui exclusă pe viitor… Declaraţia preşedintelui denotă poziţia sa politică în această problemă şi trebuie salutată, dar puţin probabil să se schimbe ceva atât timp cât, în Legislativ, nu există voinţă politică pentru a aduce la normalitate statutul limbii române în R. Moldova.

Ion Melniciuc, conferenţiar universitar

Ce folos că avem legislaţie lingvistică, dacă nu e funcţională? E literă moartă, prevederile ei nu se respectă. Şi primii care o fac sunt cei din vârful piramidei, care speculează lucrurile în interese de partid, pentru câştigarea simpatiilor unui electorat fals. Asta e explicaţia. Atât timp cât limba nu va fi scoasă din sfera politicului şi trecută în cea a academicului, lucrurile vor rămâne pe vechi. Agrarienii, în 1994, au cerut o perioadă de tranziţie de la rusă la română de 5, apoi 7 ani şi de atunci legea a rămas neatinsă. S-a învechit, trebuie reactualizată. Dacă examenele la BAC în şcolile alolingve sunt o formalitate, dacă producem anual medici, jurişti, ingineri etc. în limba rusă, de unde vreţi respect pentru limba de stat? E un anacronism, pe care guvernările îl preiau una de la alta. Declaraţia preşedintelui bucură. Atitudinea e cea aşteptată. Dar depinde dacă va merge mai departe sau nu. Personal, nu cred că lucrurile se vor schimba, dacă intelectualitatea şi societatea civilă nu vor prelua iniţiativa în această problemă. Aşa cum a fost la începuturi, acum 20 de ani.

Iulian Filip, scriitor

Guvernările întotdeauna au încurcat competenţele. Nu excludem rolul educativ al şcolii, dar lipsa de interes pentru cunoaşterea limbii oficiale vine din neaplicarea legii. Fiecare guvernare a căutat câte un motiv, convenabil ei, pentru a fugi de acest subiect. De aici şi situaţia pe care o avem. Când elevii şcolilor alolingve de la noi vor şti, exact aşa cum ştiu cei din Ţările Baltice sau din aceeaşi Rusie, că fără cunoaşterea limbii oficiale nu au cum să-şi facă viitor în acest stat, atunci atitudinea se va schimba de la sine. La noi, însă, limba este obiect de speculaţii politice. Să ne amintim de cazul de la Comrat. Ministrul Şleahtiţchi nu a făcut decât să aplice legea. Şi până unde a ajuns în aberaţiile sale politice Formuzal? Păi, dacă e lege, să fie lege pentru toţi. Desfiinţarea Departamentului pentru terminologie a făcut haos total în situaţia lingvistică din R. Moldova, iar legislaţia a rămas în urma timpului şi trebuie reactualizată. Preşedintele şi-a spus foarte clar poziţia, şi dacă Alianţa şi preşedintele sunt o singură poziţie, atunci trebuie să ne aşteptăm la schimbări, altfel nu.

Viorica Olaru-Cemârtan, istoric

Nelson Mandela zicea că educaţia e cea mai bună armă prin care poate fi atins un scop. Dar acest scop trebuie să fie acelaşi pentru toţi: şi pentru şcoală, şi pentru cei din politică. În societatea noastră, însă, există prea multe curente de opinii, iar şcolile alolingve sunt influenţate politic de diferite partide, mişcări… Copiii alolingvi nu sunt motivaţi să studieze româna. Şi asta pentru că limbii ruse i s-a dat prea mult loc în spaţiul public. Nevoia de cunoaştere a limbii române este la limită. De aici şi dezinteresul elevilor pentru orele de română, şi formalitatea examenelor la BAC. Suntem de 20 de ani suverani, dar statutul limbii de stat, ca element al suveranităţii, nu se respectă. Uitaţi-vă ce se întâmplă nu doar în stradă sau în şcoală, dar şi în Parlament sau în administraţia publică la alte niveluri. E grav. Legislaţia lingvistică, pe lângă faptul că suferă de mari handicapuri, nu se respectă nici măcar aşa cum este. Vreau să cred că declaraţia preşedintelui va avea continuitate. Păcat ar fi să mai avem un preşedinte care s-ar limita doar la declaraţii formale.