Legea de care fug toate guvernările

În R. Moldova avem nevoie de o Lege a Lustraţiei? Dacă „da”, de ce întârzie?

Nadejda Brânzan, Asociaţia Primul Parlament

Că avem nevoie, e indiscutabil. Numai că efectele ei ar fi fost mult mai benefice pentru societate, dacă ar fi fost adoptată la timpul potrivit, îndată după Declaraţia de Independenţă, când erau în apogeu forţele democratice. Primul Parlament a cerut adoptarea unei asemenea legi, însă trecuse ceva timp şi „garda” care a avut motivul să se opună s-a organizat şi s-a opus. Următoarele parlamente nu au mai ajuns să discute subiectul. Azi, cine ştie ce documente mai sunt prin arhive, care ar putea cădea sub incidenţa Legii. Oricum, nevoia unei Legi a Lustraţiei rămâne. Altfel vom continua să fim o societate nostalgică şi debusolată, cu memoria colectivă afectată şi mereu manipulată. Însă, eu nu cred că actuala putere, care nu a avut curajul să condamne comunismul şi ocupaţia sovietică, se va încumeta să adopte Legea Lustraţiei. Îi depăşeşte.

Dumitru Braşoveanu, avocat

În R. Moldova s-au făcut mai multe încercări de a adopta o Lege a Lustraţiei. Nu ştiu pe cât de serioase au fost ele, însă niciuna nu a reuşit. Şi nici la ziua de azi nu există şanse reale, dacă reieşim din raportul de forţe pe care-l avem în Parlament. Dar dacă totuşi ar fi adoptată, nu ştiu pe cât de funcţională ar putea fi. Depinde care vor fi mecanismele de control asupra aplicării legii şi cine va deţine controlul asupra acestor mecanisme. Să nu se întâmple ceea ce se întâmplă cu multe alte legi… Dar ar fi un pas înainte. S-ar putea institui un control public asupra Legii, ar putea să se implice presa mai activ, societatea civilă… Cred că dacă ar exista în societatea noastră un curent de opinie în jurul acestei probleme şi Parlamentul ar proceda altfel. Deşi, rezistenţa celor din politică a fost şi rămâne mare.

Ion Varta, istoric

Dacă avem nevoie? Bineînţeles, da. Din păcate, guvernările de la Chişinău au căutat de fiecare dată explicaţii prin care să fugă de adoptarea unei Legi a Lustraţiei. Nici actuala guvernare nu cred că ar vrea să se concentreze pe adoptarea unei Legi a Lustraţiei. Nu-i exclus ca această Lege să-i vizeze pe unii dintre ei şi la ce bun să-şi complice viaţa. Însă, mai devreme sau mai târziu, acest lucru se va întâmpla. Avem nevoie de o asanare a societăţii şi ea se va produce. Păcat doar că acest lucru se va întâmpla, ca totdeauna, cu întârziere… Fără o Lege a Lustraţiei, R. Moldova va rămâne ostatecul trecutului său sovietic. Duplicitatea perpetuă în politica Chişinăului este şi ea consecinţa acestui trecut… La noi s-a mers pe contrasens. În loc să fie adoptată o Lege a Lustraţiei, a fost repus în lege Partidul Comuniştilor. Şi azi avem ceea ce avem.

Valentina Sturza, Asociaţia foştilor Deportaţi şi Deţinuţi politici

Întârzie pentru că nu s-a făcut la timp. O Lege a Lustraţiei trebuia adoptată imediat, din primele luni ale Independenţei. Mai târziu a fost mai complicat, pentru că la putere s-au strecurat şi avem şi azi tot mai mulţi „balauri”. Această Lege ar fi lovit fie în ei, fie în părinţii sau buneii lor, care au slujit regimul criminal sovietic în Basarabia după 28 iunie 1940. Mint cei care zic că timpul pentru o astfel de lege a trecut. Timpul a trecut pentru ei, nu şi pentru cei care au îndurat deportările şi gulag-urile sovietice. Poftim exemplul României. Da, era mai bine dacă o făceam la timp, cu Statele Baltice. Azi, poate, eram în rând cu ele, dar aşa tot cu comuniştii luptăm, tot între două lumi, tot între rău şi foarte rău. Fără o Lege a Lustraţiei R. Moldova va fi condusă de „foştii” sau copiii şi nepoţii „foştilor”, care-i acelaşi  lucru.