Lecţii georgiene de justiţie (IV)

Patria lui Iosif Stalin şi a apei minerale “Borjomy” – două “mărci” internaţionale, cunoscute oricărui muritor de rând. Mai puţini, însă, cunosc faptul că, după destrămarea URSS, din cei 966 de hoţi în lege din fostele republici sovietice, practic fiecare al treilea “i-a revenit“ ei; că aceasta a confiscat bunurile funcţionarilor corupţi şi ale membrilor lumii interlope în valoare de sute de milioane de euro; că, în prezent, populaţia de aici are o mai mare încredere în justiţie şi poliţie decât în biserică, potrivit sondajelor.

Continuare din nr. 338, 339, 340

Buget de 9 ori mai mare

Deşi guvernarea actuală a Georgiei a fost deseori criticată pentru anumite acţiuni, unele constatări pot fi greu puse la îndoială. În cadrul aceluaişi interviu televizat, Nino Burjanadze, lidera opoziţiei georgiene, se declara reticentă faţă de liberalizarea mediului de afaceri, lucru cu care guvernarea georgiană se mândreşte. “Până la revoluţie, deşi businessul se simţea prost din cauza nivelului înalt de corupţie în toate sistemele, acum el este strangulat de corupţia elitară şi de presiunea la care sunt supuşi businessmanii de fiecare dată când le apare vreo simpatie sau antipatie faţă de partidele politice”, susţine Burjanadze. Dar rapoartele sau sondajele unor organizaţii internaţionale vin să o contrazică pe reprezentanta opoziţiei georgiene.

Astfel, un raport al Băncii Mondiale din 2009 atestă deja că procentul companiilor care au dat mită s-a micşorat de la 70 la 4. Deja în anul următor, Banca Mondială clasează Georgia pe locul 11 în lume la capitolul facilitatea cu care este desfăşurată o afacere şi pe locul 5 în lume la capitolul uşurinţa cu care este iniţiată o afacere.

Totodată, în raportul Transparency International pe anul 2010, după nivelul corupţiei, Georgia se clasează deja pe locul 68 din 133 de ţări monitorizate, urcând 59 de poziţii în doar şapte ani. “Comparativ cu alte ţări incluse în sondaj, Georgia are cea mai mare rată a respondenţilor care spun că acţiunile guvernului împotriva corupţiei au fost “eficiente” sau “extrem de eficiente”. În mod similar, cu 78%, Georgia are, de departe, cea mai mare rată de oameni care atestă că corupţia a “scăzut” sau a “scăzut foarte mult” în ultimii trei ani. Doar 9% dintre persoanele chestionate au declarat că corupţia a crescut “mult” în ultimii trei ani. Acesta este, de departe, cel mai mic număr din toate ţările analizate”, se spune în Barometrului Global al Corupţiei pe anul 2010.

Dinamica creşterii veniturilor la bugetul de stat este şi ea destul de relevantă. Dacă în 2002 acestea constituiau mai puţin de 500 mln $, atunci, în 2010, acestea au crescut de 9 ori (!), până la circa 4 mlrd $ (aproape de trei ori mai mult decât bugetul R. Moldova pe anul 2010 – n.r.).

Ministerul viitorului

Tamar Khulordava, managera de proiect în cadrul Delegaţiei UE în Georgia, spune că, pentru a realiza cu succes o reformă, ţara trebuie să aibă formulată foarte clar strategia de reformare. “Există planul elaborat pe câţiva ani, în care totul este expus pe puncte – ce şi când trebuie realizat. Astfel, conducerii ţării îi este foarte uşor să discute cu donatorii – iată, bunăoară, avem nevoie de ajutor la acest capitol, ne puteţi ajuta? Acest lucru se face foarte uşor şi simplu când ai în mână strategia şi planul”, asigură Tamar Khulordava.

Aceasta mai spune că, pentru realizarea ulterioară a planului, e nevoie de două lucruri: voinţă politică şi coordonare sectorială. “Asta presupune că în fruntea reformelor trebuie să stea acel minister care are influenţă politică şi greutate mare. Or, să-i aşezi pe toţi la aceeaşi masă şi să promovezi reforma va fi imposibil. Şi dacă afirmăm că reforma justiţiei în Georgia s-a desfăşurat cu succes, în mare parte acest lucru se datorează faptului că în fruntea acestor reforme a stat Ministerul Justiţiei, care era o putere politică mare, care a putut să-i cheme pe toţi şi să-i aşeze la aceeaşi masă, uneori chiar să-i oblige. În plus, el a fost mandatat şi cu supravegherea procesului”, explică Khulordava.

Tamar Givaramadze, coordonator GYLA, spune că Ministerul de Justiţie georgian este o instituţie care s-a modernizat foarte rapid. “Acesta păşeşte cu un secol înainte faţă de restul ţării şi, în principiu, reprezintă locomotiva mai multor reforme. Şi Ministerul de Interne a avut un rol foarte mare, în special în reforma anticorupţie”, menţionează Givaramadze.

Reprezentanta Delegaţiei UE în Georgia mai spune că un element nu mai puţin important este coordonarea şi colaborarea foarte clară dintre instituţiile sectorului aflat în proces de reformă, în cazul justiţiei acestea fiind Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Procuratura. “Atunci când vorbim despre coordonarea sectorială, nu avem în vedere doar colaborarea în interiorul sectorului, ci şi lucrul cu persoanele cointeresate din afara sistemului propriu-zis, cum ar fi reprezentanţi ai sferei academice, societatea civilă etc.”, declară Tamar Khulordava, subliniind şi faptul că, pe lângă acestea, e importantă şi coordonarea acţiunilor între donatori (instituţiile care susţin financiar reformele – n.r.).

Ţări-surori, la trecut

Totuşi, ce i-a motivat, sau poate i-a obligat, pe conducătorii georgieni să iniţieze astfel de reforme majore, practic iluzorii pentru multe ţări ex-sovietice? Cu o doză de patriotism în voce, deputatul Lasha Tordia spune că totul a pornit din dorinţa sinceră de a schimba lucrurile în bine. “Eu personal vreau ca lucrurile în ţara mea să se schimbe, pentru că nu vreau ca copiii mei să trăiască într-o ţară în care am trăit eu. Şi, după cum ştiţi, preşedintele nostru este tânăr, noi tot suntem tineri, ştim cum se fac astfel de lucruri în Occident şi cum funcţionează, de aceea ne dorim să instituţionalizăm toate schimbările. Vrem să creăm instituţii puternice, astfel încât, vom fi noi la putere sau nu, instituţiile să nu dispară, soarta lor să nu depindă de voinţa unui politician, ci să fie un sistem bine închegat. Acum, oricine ar merge la Registrul Civil (de fapt, Agenţia “Registrul Civil”, instituţie subordonată Ministerului Justiţiei care se ocupă cu eliberarea certificatelor de naştere, de căsătorie, de deces, a actelor de identitate etc. – n.r.), dacă nu va lua un ciocan ca să lovească în mese sau în computere, nu va putea schimba acolo nimic în rău, pentru că sistemul deja funcţionează. E unul dintre cele mai bune sisteme din lume, după sistemul din Arabia Saudită, care ocupă locul I”, susţine deputatul. “Pe noi nu ne-a obligat nimeni. Pur şi simplu am suportat o traumă psihologică gravă şi acum încercăm să ne debarasăm de ea, să ne tratăm, prin faptul că construim un stat bun”, îşi încheie gândul Lasha Tordia.
Deşi Georgia şi R. Moldova au fost ţări-surori pe vremea lagărului socialist, în prezent acestea sunt surori doar la timpul trecut. “Avem în comun faptul că suntem foste ţări membre ale URSS. Mai este şi faptul că, din punct de vedere al justiţiei, am moştenit acelaşi sistem. Evident, fiecare ţară îşi alege calea de dezvoltare în mod individual, dar anumite norme internaţionale, principii şi valori umane – dreptatea, dreptul la o justiţie echitabilă – sunt egale pentru toate ţările”, consideră Kakha Koberidze, membru al CoSJ.

Nicolae CUŞCHEVICI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. SULIKO

    R. MOLDOVA ARE UN MAI MARE AVANTAJ -DECAT GRUZIA – IN POSIBILITATEA DE A INTRA MAI REPEDE IN UNIUNEA EUROPEANA: PRIN RE-UNIREA CU ROMANIA MARE IN VECHILE HOTARE ! AVANTAJ PE CARE POLITICIENII DE LA NOI NU-L RECUNSOC PENTRU CA SE TIN DE SCAUNE SI DE POSTURI IN RM= RIBENTROPA-MOLOTOVA.DACA ERAU GRUZINII IN LOCUL NOSTRU, HOTARELE ERAU DEMULT RESTABILITE INTRE NISTRU SI TISA !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *