Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Lecţii georgiene de justiţie (II)

Lecţii georgiene de justiţie (II)

Patria lui Iosif Stalin şi a apei minerale “Borjomy” – două “mărci” internaţionale, cunoscute oricărui muritor de rând. Mai puţini, însă, cunosc faptul că, după destrămarea URSS, din cei 966 de hoţi în lege din fostele republici sovietice, practic fiecare al treilea “i-a revenit“ ei; că aceasta a confiscat bunurile funcţionarilor corupţi şi ale membrilor lumii interlope în valoare de sute de milioane de euro; că, în prezent, populaţia de aici are o mai mare încredere în justiţie şi poliţie decât în biserică, potrivit sondajelor.

Continuare din nr. 338

O taxă ce trebuia plătită

“Georgia se confruntă cu problema penitenciarelor arhipline. Deseori, oamenii fac puşcărie cu şi fără motiv”, susţine Tamar Khulordava, manageră de proiect în cadrul Delegaţiei UE în Georgia. Potrivit experţilor, în Georgia lipsesc sentinţele de achitare. “Sentinţele de achitare reprezintă circa 0,5% din numărul total de sentinţe. De exemplu, în 2010, Judecătoria or. Tbilisi a emis 26 000 de sentinţe. Doar 3 dintre ele au fost de achitare. Asta e îngrijorător”, spune Bakar Jikia, jurist în cadrul ONG Centrul pentru Drepturile Omului.

David Sakvarelidze, adjunctul Procurorului General (Procuratura georgiană e o sudiviziune a Ministerului Justiţiei – n.r.), susţine că la această situaţie s-a ajuns conştient. “Am fost criticaţi dur pentru numărul mare de condamnaţi, aceasta, însă, este “o taxă” pe care a trebuit să o plătim pentru diminuarea criminalităţii”, spune David Sakvarelidze.

Deşi justiţia georgiană a fost criticată la acest capitol, cel puţin un efect pozitiv s-a produs. Potrivit unui sondaj din 2010, realizat de Institutul Internaţional de Cercetare din Georgia (GORBI), în general, se simt în siguranţă deplină, şi pe parcursul zilei, şi pe parcursul nopţii, în medie, circa 66% dintre cetăţeni. Totodată, circa 95% dintre respondenţi nu s-au arătat îngrijorăţi de faptul că ar putea fi victimele unor atacuri fizice sau că locuinţa lor ar putea fi jefuită.

Reformă cu “bagheta magică”

Senzaţia de siguranţă a georgienilor se datorează şi activităţii poliţiei, care, în prezent, este tratată cu încredere de circa 80% dintre cetăţeni. Potrivit sondajelor, performanţa poliţiei este considerată drept “bună” şi “foarte bună” de 85% din populaţie, cifră care plasează Georgia, la capitolul respectiv, alături de ţări precum Finlanda, Canada, SUA şi Noua Zeelandă. Acum câţiva ani, aceasta era una dintre cele mai corupte instituţii ale statului.

„Urmăriţi reforma poliţiei. Aceasta, fiind una dintre cele mai corupte şi dezorganizate, acum lucrează transparent şi este incoruptibilă. Autorităţile georgiene au realizat cu succes această reformă. Cel mai interesant este că, atunci când a demarat reforma, era criticată de toţi, inclusiv de instituţiile europene, pentru că era radicală, fiind implementată timp de o zi, ca şi cum ar fi funcţionat o baghetă magică – poliţiştii vechi au fost concediaţi, fiind angajaţi tineri. Li s-au oferit uniforme noi şi, a doua zi, au fost în stradă. Această modalitate a avut efect”, relatează Tamar Khulordava, manageră de proiect în cadrul Delegaţiei UE în Georgia.

De fapt, într-o singură zi, au fost concediaţi 18 000 de agenţi rutieri. Ulterior, potrivit deputatului Lasha Tordia, alţi circa 60 000 de angajaţi ai Internelor, inclusiv din administraţie. Mai târziu, suplinirea funcţiilor vacante era efectuată doar prin concurs. “Erau numeroşi doritori. Atât de mulţi, încât erau înregistraţi şi pe stadion. A fost o reformă profundă, serioasă şi puternică”, mai spune deputatul.

„Mai bine să ia mită, decât…”

În principiu, numărul mare al doritorilor de a se angaja în organele de forţă poate fi explicat prin faptul că salariile poliţiştilor au fost majorate de zeci de ori (de la 30 USD la 400 USD), iar condiţiile de lucru au fost ameliorate substanţial. “De ce poliţiştii recurgeau, de exemplu, la tortură? Pentru că lipseau tehnologiile avansate, era complicat să interceptezi convorbirile telefonice, era dificil de realizat o supraveghere video”, relatează David Sakvarelidze, adjunctul Procurorului General, menţionând că, “în prezent, e total diferit”.

Pe de altă parte, reforma MAI a fost atât de “serioasă”, încât s-a ajuns până la adoptarea unei legi care îi apără pe membrii familiilor poliţiştilor împotriva unor eventuale ofense sau infracţiuni. “Lumea chiar a început să facă glume, precum că membrii familiei de poliţist ar trebui să poarte o placardă pe care să fie scris că ei sunt membri ai unei familii de poliţist. După evenimentele din 26 mai, legile s-au înăsprit foarte mult, astfel încât pentru ofensarea unui poliţist sau a unui membru din familia unui poliţist, sau pentru deteriorarea bunurilor unui poliţist, persoana poate fi condamnată chiar şi pe viaţă”, declara lidera opoziţiei georgiene, în cadrul aceluiaşi interviu televizat.

Deşi recunoaşte faptul că la nivelul cetăţeanului de rând corupţia a fost lichidată, iar poliţia într-adevăr nu ia mită, Nino Burjanadze îl acuză pe Mikheil Saakaşvili de faptul că şi-a creat o “poliţie personală”. “Poliţia şi forţele speciale care dispersau mulţimea (e vorba de protestele opoziţiei georgiene organizate în primăvara trecută – n.r.), strigând “Mişa! Mişa!”, […] este o poliţie personală. De multe ori mă uitam cum sunt dispersate mitingurile prin Grecia, Franţa, Germania, dar niciodată nu am auzit ca poliţia să strige numele lui Angela Merkel sau al lui Nicolas Sarkozi”, spune Nino Burjanadze.

Totodată, lidera opoziţiei georgiene susţine că, în anumite situaţii, ea ar prefera ca poliţiştii să ia mită. “În ciuda aparanţelor, pot să vă spun o cifră înfiorătoare – din numărul total de persoane care au fost arestate după 26 mai (e vorba de aceleaşi proteste ale opoziţiei georgiene organizate în primăvara trecută – n.r.), în 99 din 100 de cazuri, persoanele reţinute au fost acuzate de opunere de rezistenţă poliţiei. În aceste cazuri, şi păgubiţii, şi martorii sunt poliţiştii. Deja mai bine ar fi să ia mită decât să calomnieze nişte oameni nevinovaţi, care nu au săvârşit infracţiunea ce li se incriminează”, opinează Nino Burjanadze.

Continuare în nr. următor
Nicolae CUŞCHEVICI

Ce are de învăţat R. Moldova de la Georgia?

Judecătorii lucrează ca mulgătoarele din colhoz

Să pornim de la faptul că georgienii sunt un popor mai aprig şi mai luptător în comparaţie cu moldovenii, care sunt împovăraţi de propria bunătate şi îşi deplâng soarta, cântând “Mioriţa”.

Dar suntem aşa cum suntem şi, se zice, vrem reforme, inclusiv în justiţie. Pentru asta ne mai uităm peste gradul vecinilor, poate reuşim să facem ca ei. Noi încă nu ştim dacă vrem sau nu reforme. De aceea, în primul rând, de la georgieni trebuie să învăţăm să vrem cu adevărat, adică să existe o fermă voinţă politică, care să dureze măcar un deceniu.

Justiţia este doar o parte din viaţa noastră, de aceea reforma în justiţie se va simţi doar atunci când şi alte domenii vor fi reformate concomitent. Asta e o altă lecţie, pe care georgienii au învăţat-o de sine stătător. Noi am putea încerca măcar să copiem. Corupţie în R. Moldova este peste tot, începând de la un educator de la grădiniţă şi terminând cu cei mai sus-puşi funcţionari de stat. Ea seamănă cu rapănul, care ne mănâncă. Iar noi nici nu vrem să ne lecuim, căci e mai plăcut să te scarpini, din când în când. Iată de ce, o adevărată luptă cu corupţia pe toate fronturile (în procuratură, poliţie, vamă, alte autorităţi de stat) se va simţi inevitabil şi în justiţie. Tentaţia de a plăti pe sub mână nu va dispărea atât de uşor, dar georgienii au arătat multora că poate fi oprită, mai întâi, ispita de a lua mită.

În al treilea rând, dacă vom reuşi să rupem cercul vicios în care se învârte justiţia moldavă legată la ochi, atunci, în vreo 10 ani, vom avea încredere în justiţie ca în noi înşine. Care-i acel cerc vicios? Pe de o parte, vrem judecători care au şi minte, şi obraz, pe de altă parte, îi punem să lucreze ca mulgătoarele din colhoz – în condiţii destul de necivilizate şi cu un salariu care nu le ajunge nici de transport, nici pentru a-şi achita serviciile comunale. Dar ei mai vor şi să mănânce. Oricât de bun ar fi un judecător începător, peste vreo 5 ani devine exact ca ceilalţi – imun la durerea altora şi gros de obraz. Ca să poţi pretinde calitate în justiţie şi să poţi sancţiona efectiv orice judecător corupt, trebuie, mai întâi, să-l alegi pe cel mai bun, să-l plăteşti aşa ca să-i ajungă şi să nu se lăcomească la banii nimănui. Astfel, posturile de judecător vor fi mai atractive, şi nu doar pentru copiii actualilor judecători. Funcţia dată nu va fi privită ca un loc bun de pescuit, ci ca o mare onoare şi responsabilitate. Juriştii tineri şi deştepţi vor fi puternic motivaţi să-şi dorească să devină judecători, chiar şi fără imunitate sau legitimaţie, numită корочка. Apropo, în Georgia, judecătorii nu au imunitate, adică pot fi amendaţi sau pedepsiţi penal ca orice muritor de rând.

În al patrulea rând, un stat atât de mic şi de sărac ca R. Moldova nu-şi poate permite să întreţină instanţe specializate, mai ales dacă acestea lucrează în detrimentul statului. Georgia nu a avut şi nu va avea judecătorii specializate, nici pentru minorii în conflict cu legea – aşa cum le cere Europa.

Elena BELEI,profesor universitar la USM, membră a Colegiului de calificare
al Consiliului Suprem al Magistraturii, membră a grupului de lucru
pentru reforma sistemului judiciar, participantă la vizita de studiu în Georgia,
în cadrul proiectului "Explorarea experienţei Georgiei şi a noilor ţări membre UE
pentru reformele în justiţie începute în R. Moldova” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova,
Programul Est-Est: Parteneriat fără Frontiere