La cumpăna anilor, cu gândul la 2014
În prag de An Nou, gândurile noastre sunt tot mai puţin legate de anul care pleacă şi tot mai mult de cel care vine. Cum ni-l dorim, cum ar putea fi, ce aşteptări avem şi ce gânduri ne leagă de el?
Anatol Ţăranu, analist politic:
Intrăm într-un an crucial pentru R. Moldova. Lăsăm în urmă un an politic extrem de complicat, marcat de mari provocări interne şi externe, de criza politică, soldată cu demiterea guvernului Filat, care putea duce la devierea de la cursul european al R. Moldova. Faptul că nu s-a întâmplat şi că am luat ”examenul” la Vilnius e cea mai mare realizare a acestui an. Dar Vilniusul e începutul. Urmează angajamentele pentru 2014. Să nu uităm că va fi şi un an electoral. Testul este şi pentru forţele pro-europene, care au obligaţia să facă dovada unor reforme serioase, dar şi pentru electorat, care trebuie să sprijine efortul pro-european al acestor forţe. Depinde şi ce vor face unii, şi ce vor face alţii, iar în funcţie de asta fie că ne vom asocia unei civilizaţii europene, fie că ne vom transforma într-o nouă colonie a Rusiei.
Vladimir Beşleagă, scriitor:
Vilniusul a fost o aşteptare prea mare pentru R. Moldova, ca să nu ne dorim pentru 2014 asocierea la Uniunea Europeană.
Acesta este gândul principal pentru anul care vine.
Nimic mai important decât asta.
Valentina Sturza, Asociaţia Deportaţilor şi Deţinuţilor Politici:
Pacea şi siguranţa în ziua de mâine sunt lucrurile la care mă gândesc mereu – poate de aceea că ele mi-au marcat, ca şi altora ca mine, toată viaţa. Ele rămân valabile şi pentru 2014, deoarece nu e nici pace în lume şi nici siguranţa că nu va fi mai rău… 2013 a fost, totuşi, un an aparte: la Chişinău, după ani de aşteptări, a fost inaugurat monumentul victimelor deportărilor staliniste. S-a mai reparat o nedreptate. Este foarte important, pentru educaţie, ca acelaşi lucru să fie făcut în toată republica.
Natalia Moloşag, avocată:
Şi în anul 2014, ca şi în precedenţii trei, voi fi cu gândul la 7 aprilie 2009. De 4 ani şi ceva nu putem scoate la capăt dosarele victimelor represiunilor politice de atunci. Sper ca, în anul care vine, să putem obţine câştig de cauză în instanţă… E foarte complicat să te judeci în condiţiile justiţiei noastre. Mi-aş dori ca în 2014 să existe cât mai puţine procese în judecată şi cât mai multe cauze judecate după lege.
Ion Costaş, ex-ministru al Apărării:
R. Moldova e din nou în pericol. Rusia ne ameninţă integritatea teritorială, ba la Nistru, ba în Găgăuzia. Parafarea acordurilor de la Vilnius este un pas înainte spre UE, dar riscurile că Rusia va căuta să ne rupă în 2014 din drum, aşa după cum a făcut cu Ucraina, sunt foarte mari… Trebuie să ne grăbim. Numai integrarea euro-atlantică ne poate oferi şansa unei dezvoltări libere şi civilizate.
Vitalia Pavlicenco, preşedintă PNL:
Pentru 2014, gândurile şi aspiraţiile mele şi ale PNL sunt legate de omogenizarea pe toate dimensiunile – socială, spirituală, culturală, mediatică, economică, militaro-strategică, de securitate şi politică – a spaţiului românesc de pe ambele maluri de Prut. Decizia istorică a Curţii Constituţionale privind locul de onoare al Declaraţiei de Independenţă în viaţa noastră publică ne va favoriza în aspiraţia firească de refacere a unităţii naţionale româneşti. Anul 2013, ca şi 2012, a fost, în acţiunile forţelor unioniste de pe ambele maluri ale Prutului, unul fructuos. Presiunea şi curajul societăţii civile sunt necesare şi pentru mai departe. În 2014, Basarabia va trebui şi va redeveni prioritatea primului stat românesc.
Ion Manole, Asociaţia ”Promo-Lex”:
2014 nu va fi simplu, dacă ţinem cont că avem de semnat asocierea la UE. Ceea ce se întâmplă în Ucraina este o lecţie pe care trebuie să o învăţăm, pentru a putea face faţă oricăror provocări. Cea mai serioasă provocare ar putea fi la Nistru. Observăm deja o anumită ofensivă a unor instituţii media din Rusia, care s-au lansat în campanii de pregătire a terenului, difuzând tot genul de materiale agresive si manipulative. Guvernul trebuie să convingă partenerii noştri internaţionali să trimită de urgenţă o Misiune civilă de monitorizare a situaţiei în aşa-zisa zonă de securitate. Numai prezenţa unor monitori neutri, din afara CSI, ar putea preveni sau evita o nouă escaladare a situaţiei la Nistru.
Alecu Reniţă, Asociaţia primul Parlament:
Primul lucru la care mă gândesc e ca instituţiile statului să ia în serios decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie. Declaraţia de Independenţă trebuie să stea ca fundament pentru toate legile şi programele statului. Şi nu e vorba doar de Limbă, ci despre toate adevărurile pe care le spune. Atunci vor dispărea tot felul de confruntări şi speculaţii care ne bântuie de 22 de ani.
Eugen Roşcovanu, preşedinte al Asociaţiei Micului Business:
Anul 2013 ne-a redat încrederea că nu mai suntem singuri… Un Vilnius face cât istoria unei ţări, avem deschiderea spre altfel de modele, practici şi standarde de viaţă. Sper să avem în 2014 mai puţină birocraţie, corupţie, clientelism, iar societatea civilă să fie un tot mai bun partener UE în lupta cu toate nelegiuirile din societate.
Ecaterina Mardarovici, Clubul Politic 50×50:
Sunt două lucruri asupra cărora vreau să insist. Unu: eliminarea decalajului femei – bărbaţi în funcţiile decizionale ale staului şi Doi: violenţa în familie. E timpul să ne lăsăm de ”obiceiurile” astea cu ”femeia nebătută e ca şi casa nemăturată” sau de moda cu ”jalea” în batistă. Chiar zilele trecute ascultam un cântec popular în care mama îi zice fetei la măritat: ”…dacă şi îţi va fi rău, fă aşa să nu ştiu eu”. Trebuie să scăpăm de aceste proaste obiceiuri. Şi acest lucru trebuie făcut la nivel de stat, 1: prin programe educaţionale de la grădiniţă în sus şi 2: prin toleranţă ”zero” faţă de abuz. Eu cred că, dacă am avea mai multe femei la guvernare, am avea şi mai puţină violenţă domestică.
Maria Sarabaş, artistă:
Gândul meu pentru 2014 ar fi să văd în această palmă de Moldovă cât mai multă lume zâmbind şi cât mai puţină lume chinuită de nevoi şi nedreptăţi. Iar cum să facă şi ce să facă – să se gândească aleşii noştri, că asta au promis şi pentru asta i-am ales. Că vin alegerile iar.
Sergiu Chircă, profesor universitar:
Ne aşteapă un an foarte special: asocierea la UE. E şansa noastră, dacă vrem să trăim după lege, să avem drepturi, să avem garanţii sociale etc. Nu va fi uşor. Provocările au şi început. Se propagă foarte multă minciună despre UE şi se pun lauri pe Uniunea Vamală cu Rusia. Guvernul trebuie să ia la control, mai ales, zonele alolingve. Paradoxal, dar la noi toţi vorbesc despre ”evroremont” (euroreparaţii), însă eu cred că, înainte de a face euroreparaţii în case, trebuie să facem euroreparaţii în mintea noastră, dacă vrem confort european. Şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă toţi, ”de la vlădică până la opincă”. Viitorul nostru este doar UE.
Ioan Cosoi, preot:
Indiferent de faptul ce ne dorim şi câte ne dorim, 2014 trebuie să fie, întâi de toate, un an al Mântuirii, în care să-i aducem laude Bunului Dumnezeu, iar Bunul Dumnezeu să ne dăruiască pace în suflete şi în casele noastre. 2013 a fost un an plin de confruntări şi lupte politice. Nu vor fi ele mai puţine nici în 2014. Vilniusul şi UE sunt o aspiraţie care va cere nişte sacrificii… Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2014 An Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care sunt un exemplu de mare sacrificiu în numele Domnului şi o mare lecţie de viaţă. Viaţa Brâncovenilor este un model de învăţătură pentru tot omul. În viaţă, fără sacrificiu nu schimbi nimic.
Pentru conformitate, P.G.
