Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Khadija Ismailova, vinovată de adevăr

Khadija Ismailova, vinovată de adevăr

Totul a început în decembrie 2014, când Khadija Ismailova, o jurnalistă de investigaţii de origine azeră, a fost reţinută de poliţie. Atunci, ea a fost acuzată că ar fi determinat o persoană să recurgă la suicid, dar şi de evaziune fiscală, delapidare, fondarea unei afaceri ilegale. Un alt cap de acuzare era presupunerea că ar fi publicat informaţii cu carater secret. Anterior, jurnalista publicase o serie de investigaţii ce vizau interesele ascunse ale familiei preşedintelui azer Ilham Aliev. Organizaţiile pentru drepturile omului din Azerbaidjan, dar şi din afara ţării declarau atunci că jurnalista a fost arestată din motive politice.

În 2015, jurnalista a fost condamnată la şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. Iniţial, procurorul ceruse o pedeapsă de nouă ani. Astfel, jurnalista a fost găsită nevinovată de acuzaţiile de a fi adus un coleg în pragul suicidului, dar vinovată de evaziune fiscală. La scurt timp după arestarea jurnalistei, a fost închisă şi redacţia postului de radio Europa Liberă din Azerbaidjan. În timpul procesului, judecătorul nu a lăsat-o pe jurnalistă să argumenteze de ce consideră motivate politic acuzaţiile ce i se aduc, trecând la deliberări. După procesul de judecată, Khadija a declarat: „(Noi, n.r. ) am scris, am informat comunitatea, chiar dacă preţul a fost arestarea şi şantajul… Sunt, totuşi, fericită că mi-am realizat munca”. În încheiere, ziarista a spus că chiar dacă este în închisoare, munca sa continuă.

Jurnalista care transformă problemele în oportunităţi

„Să acuzi persoana care a investigat banii furaţi de familia prezidenţială, stocaţi în conturi offshore, de contractare cu grupuri şi companii offshore şi de evaziune fiscală a fost foarte amuzant”, a spus Khadija judecătorului, scrie www.rferl.org. Ea a promis atunci că nu va fi strivită de o sentinţă de 15 sau chiar 25 de ani de închisoare. „Voi avea posibilitatea de a dezvălui [abuzuri în] serviciile penitenciare”, a spus Khadija. „Eu sunt unul dintre acei oameni care ştie cum să transforme o problemă într-o oportunitate”, a mai adăugat Ismailova.

Atât jurnalista, cât şi familia sa au avut de suferit. Cu o zi înainte de a fi arestată Khadija, autorităţile azere au publicat un raport de 60 de pagini în care Khadija a fost prezentată drept agent al unor guverne străine care atacă interesele statului azer. Anterior, ziarista fusese filmată cu o cameră ascunsă chiar în dormitorul său, imaginile fiind făcute publice în media controlată de guvern. În alte rânduri, Khadija a fost pedepsită cu 220 ore de muncă în folosul comunităţii, întrucât refuzase să plătească o amendă în semn de protest faţă de coruptibilitatea autorităţilor. Atunci, împreună cu jurnalista, au ieşit să măture străzile din Baku numeroşi cetăţeni solidari.

Recent, avocata Amal Clooney, specializată în dreptul public internaţional, dreptul penal internaţional şi în drepturile omului, s-a oferit să preia cazul Khadijei Ismailova, pentru a-l prezenta Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ziarista şi avocatul său au spus că iau în considerare oferta celebrei avocate.

Justiţie selectivă pentru opinii critice

Reţinerea jurnalistei a provocat un val de reacţii atât în rândul organizaţiilor internaţionale, cât şi în rândul colegilor de breaslă din întreaga lume. Astfel, în 2015, Comisarul European pentru Drepturile Omului (Consiliul Europei), Nils Muiznieks, a declarat că arestarea Khadijei Ismailova, jurnalistă proeminentă în Azerbaidjan şi partener de lungă durată al biroului său, confirmă preocupările sale legate de represaliile la care sunt supuşi în această ţară apărătorii drepturilor omului şi alţi activişti care cooperează cu Consiliul Europei.

„Condamn cu fermitate arestarea şi detenţia ei şi o văd ca pe încă un exemplu de utilizare selectivă a dispoziţiilor penale împotriva celor care exprimă opinii critice în această ţară”, a menţionat Muiznieks.

Nenad Pejic, redactor-şef al RFE/RL, a subliniat, în acelaşi context, că arestarea şi detenţia Khadijei Ismailova este ultima încercare intr-o campanie de durată de a reduce la tăcere un jurnalist care a investigat corupţia guvernului şi abuzurile din domeniul drepturilor omului în Azerbaidjan.

Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, a condamnat şi ea arestarea Khadijei Ismailova. „Arestarea jurnalistei Ismailova nu este altceva decât intimidare orchestrată, care este o parte a campaniei în curs de desfăşurare ce vizează reducerea la tăcere a vocilor libere şi critice. Eu repet apelul meu adresat autorităţilor din Azerbaidjan să înceteze această practică, care este în detrimentul libertăţii presei”, a declarat Mijatović.

Proteste înăbuşite

Circa 20 de persoane au protestat în faţa Ambasadei azere din România, în susţinearea Khadijei. Au intervenit peste 20 de jandarmi veniţi cu 3 dube, care le-au cerut protestatarilor să părăsească zona, pe motiv că protestul nu ar fi fost „autorizat”.

Recent, în R. Moldova jurnaliştii din cadrul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, în semn de solidaritate cu Khadija, au afişat un banner cu mesaje în sprijinul ziaristei. Menţionăm că sediul CIJM se află în apropiere imediată de Ambasada Azerbaidjanului. În următoarea zi, proprietarul clădirii închiriate de CIJM a cerut ca bannerul să fie scos. Mai târziu, un bărbat care a refuzat să se prezinte, dar care s-a dat drept reprezentant al misiunii diplomatice a R. Azerbaidjan la Chişinău, a venit la oficiul CIJM, cerând informaţii referitoare la persoana sau entitatea care au dispus ca bannerul să fie plasat. Ulterior, jurnaliştii s-au adresat Ministerului de Externe pentru clarificări vis-a-vis de această situaţie.

Totodată, cu ocazia Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei, la 3 mai, curent, jurnalişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de media, dar şi ai celor care apără drepturile omului, au organizat un flashmob în faţa sediului Ambasadei Azerbaidjanului la Chişinău. Participanţii s-au mobilizat să o susţină pe Khadija, dezaprobând acţiunile de intimidare manifestate în raport cu jurnaliştii din R. Moldova de către misiunea diplomatică azeră, menţionează api.md. Astfel, s-a propus ca mai multe ONG-uri dintre cele care militează pentru drepturile omului să afişeze bannerul cu Khadija. Şi ZdG va afişa bannerul respectiv în semn de solidaritate.

În Azerbaidjan, mare parte din posturile străine sunt îngrădite sau semnalul lor prin satelit este bruiat. Jurnaliştii care critică guvernarea sunt persecutaţi sau chiar arestaţi. Ţara se află pe ultimele locuri în clasamentele privind libertatea presei în lume.