Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Katyn turnat în bronz

Katyn turnat în bronz

Masacrul de la Katyn a inspirat zeci de proiecte sculpturale. Tragedia aviatică din 10 aprilie 2010, readucându-le în atenţia opiniei publice, va genera, neîndoielnic, noi lucrări monumentale. Vă propun o trecere în revistă a câtorva dintre cele mai interesante, în opinia mea, monumente dedicate amintirii masacrului de la Katyn.

1 Cel mai impresionant complex monumental va fi, probabil, ridicat  în localitatea Chęcin din apropierea oraşului Kielce, Polonia. Va consta din 21.857 (numărul exact al polonezilor executaţi de către nkvd-işti lângă Katyn) de figuri umane turnate în bronz în mărime naturală, îmbrăcate în uniforme elegante de militari polonezi, instalate ordonat pe un teren cu o suprafaţă de 30 de hectare. Sub fiecare figură va fi plasată câte o plăcuţă cu numele şi rangul persoanei pe care o va reprezenta. (Rânduri cu astfel de plăcuţe există deja, drept că sunt doar înşirate pe pământ, sunt parte din memorialul Katyn-Harkov.) Capul fiecărei figuri va fi străbătut de o gaură – urma glonţului care i-a eliminat. Ideea proiectului aparţine lui Stanisław Drabczyński, iar figurile au fost proiectate de Marian Gołogórski. Actualmente ansamblul există doar virtual şi poate fi văzut pe internet: pomnikofiarkatynia.pl. Dacă va fi realizat, ar fi cea mai laborioasă lucrare artistică întreprinsă vreodată în Polonia şi ar putea fi comparată cu renumita armată chineză de teracotă sau cu monumentul Holocaustului din Berlin. Proiectul ar costa, probabil, câteva zeci de milioane de euro şi se vrea realizat pe parcursul a mai multe generaţii. Implicarea în proiect a copiilor, nepoţilor, strănepoţilor adulţilor de azi ar păstra proaspătă amintirea masacrului în conştiinţa naţiunii. Pe lângă statui ar fi construite treptat un muzeu, săli de conferinţe, o întreagă infrastructură turistică… Deşi pare o întreprindere uluitoare, Federaţia familiilor Katynului se declara sceptică în privinţa construcţiei. Cu banii cheltuiţi se pot construi orfelinate sau spitale în memoria mai multor ofiţeri omorâţi, zic ei. Andrzej Skąpski, preşedintele Federaţiei, explicându-şi refuzul de a-şi asuma preşedinţia comitetului de ctitorie al ansamblului, amintea că în Polonia există numeroase cruci, table şi monumente care comemorează deja numele acestor ofiţeri.

La începutul lui 2010, cu doar câteva luni înainte de accidentul aviatic, preşedintele Poloniei, Lech Kaczyński, a luat sub patronajul său onorific zidirea ansamblului.

2 La Tarnow există o statuie (6 m înălţime) a unei femei – Polonia, cu braţul drept ridicat în sus, înainte, din el luându-şi zborul trei vulturi. În braţul stâng, lăsat în jos, spre spate, ţine corpul neînsufleţit al unui alt vultur. Prin cei patru vulturi, autorii Stefan Daus şi Wojciech Kosiński au  reprezentat a patra divizare a Poloniei, din 1939, de la începerea Războiului Doi Mondial. Vulturul mort ar simboliza masacrul polonezilor în acel război.

274-ajder33În acelaşi an, la Poznan, a fost dezvelită sculptura lui Robert Sobociński, reprezentând un detaliu al gropii comune, ridicat pe verticală – 10 figuri umane se întrevăd prin faldurile de metal negru. Monumentul comemorează ofiţerii polonezi omorâţi de sovietici la Miednoie, Harkov şi Katyn.

274-ajder44 În Wrocław (proiect de Tadeusz Tchórzewski), a fost amplasat un monument din trei figuri – o femeie (mamă, nevastă, soră, fiică), ţinând în braţe un bărbat cu mâinile legate la spate. Femeia priveşte în sus, unde, de pe un postament, îi priveşte Îngerul morţii – o figură cu faţa acoperită de o glugă, având o pereche de aripi, iar în mâini ţine o sabie cu ascuţişul în jos.

274-ajder55 În Catedrala Armatei Polone din Varşovia – o figură răstignită, îmbrăcată în straie de militar – Cristosul tuturor morţilor, autor Maksymilian Biskupski. Sculptura e separată de restul bisericii printr-o îngrăditură de bronz, în forma unor arbori. Statuia e sprijinită parcă pe lutul mormintelor comune şi se aseamănă cu trupurile exhumate de la Katyn. La doar câteva sute de metri de biserică se află un monument dedicat victimelor prăpădite în Est – un vagon descoperit, de dimensiuni ceva mai mari decât unul obişnuit, încărcat cu cruci de mărimi diferite. Pe pilonii de la calea ferată sunt incrustate cu litere din bronz denumirile localităţilor din URSS, unde au fost ucişi polonezi. Aceste două lucrări, precum şi capela din Catedrală, unde se odihnesc şi moaştele unui ofiţer polonez, craniul său găurit, constituie un tot întreg.

274-ajder66 O lucrare foarte expresivă, turnată în bronz (autor Andrzej Pityski), se află pe malul oceanului, în Jersey City, New York – un soldat polonez înjunghiat de o baionetă. Statuia e plasată pe un postament din granit, în care este incorporată şi o mână de ţărână din Katyn. Pe partea estică a acestuia – un basorelief dedicat celor două milioane de polonezi civili deportaţi în Siberia. O lucrare care comemorează soldaţii unei naţiuni străine poate nu e chiar la locul ei în New York, mai ales într-un loc atât de pitoresc. Amplasarea acesteia se datorează iniţiativei numeroasei comunităţi poloneze de acolo.  După atacul terorist din 11 septembrie 2001, când două avioane s-au izbit în zgârie-norii Twin Towers, autorităţile locale au propus reamplasarea monumentului. Locul eliberat ar fi servit la instalarea unui memorial dedicat victimelor din septembrie 2001. Diaspora polonezilor, însă, s-a împotrivit, fiind găsită o soluţie de mijloc – instalarea în preajma monumentului a unei plăci comemorative dedicate victimelor atacului terorist.

274-ajder77 Arhitectul Tadeusz Janowski e autorul monumentului dedicat victimelor de la Katyn aflat într-un parc din Toronto. Lucrarea reprezintă un monolit negru, dreptunghiular, întretăiat de o crăpătură, având şi o altă dimensiune artistică  – forma neobişnuită a literelor cu care sunt înscrise cele două texte comemorative în engleză şi poloneză. Caracterele, proiectate special pentru monument cu o remarcabilă dexteritate artistică şi tehnică, vitalizează parcă lespedea, devenind şi subiectul unor texte publicistice din presa canadiană.

274-ajder8-18 Majoritatea sculpturilor dedicate masacrului de la Katyn reprezintă doar jertfele – ofiţeri polonezi, suferinţa sau martiriul lor în termeni creştini. Uneori apar şi figuri de regi polonezi – ca într-un monument instalat recent în Baltimore. Există, totuşi, o excepţie – proiectul Katyn propus de Stanisław Szukalski în 1979. Deşi nu a ajuns să fie instalat în spaţiul public, pare o lucrare excepţională. Astfel consideră mai mulţi critici din Polonia, publicând în ziua catastrofei aviatice, pe obieg.pl, o imagine cu această lucrare. Sculptura, din două figuri, e turnată în două nuanţe măslinii de bronz. Are 68 cm înălţime. E singura sculptură dedicată masacrului de la Katyn care reprezintă şi asasinul. De fapt, mai e şi o medalie, proiectată de acelaşi Szukalski, unde apar două figuri – un bărbat musculos, foarte stilizat, înlănţuit de tentaculele unei fiinţe antropomorfe cu chip hidos de maimuţă şi epoleţi de general sovietic. Ţine într-un tentacul un pistol, iar în altul un ciocan cu inscripţia CCCP. Ventuzele de pe apendixurile musculare trec în zalele unui pieptar. Mai sus apare o inscripţie în engleză – Om şi om, iar jos – Nu uitaţi Katynul.

274-ajder8-2Agresorul e mai umanoid în versiune tridimensională. E bine făcut, chiar frumos. Tentaculele sunt diminuate. Privite din faţă, mai că nu se văd, devin mai mult un simbol al bestiei. În schimb, aversiunea sa faţă de jerfă e şi mai tranşant exprimată. Ciocanul e gata-gata să o lovească. Asupritul, şi el, apare în formă supraumană, minuţios stilizată – a zeului Mercur. Poate fi recunoscut după pălăria sa cu aripi şi după caduceu – bastonul înaripat cu doi şerpi încolăciţi în juru-i. S-ar putea ca Szukalski să fi decis să folosească anume acest personaj mitic din cauza aripilor – un element comun al zeului şi al uniformei legendarilor husari polonezi, sau poate e doar un fel de a arăta intervenţia divină. Mercur mai era zeul iubirii, al virilităţii, al abundenţei, al economiei. Era considerat şi ghid al sufletelor moarte. Se spunea despre el că ar fi inventatorul tuturor artelor. Szukalski a evitat să folosească elemente din iconografia creştină, căci considera că religiile mari ale lumii sunt o minciună. Totuşi, anvergura masacrului era atât de imensă, încât a trebuit să apeleze la mit. Implicarea divinului se subliniază şi prin suportul pe care stau cele două figuri – carapacea de ţestoasă. Pe de o parte, aceasta poate fi asemuită unui sarcofag cu totul deosebit, la marginile căruia se află câte o pereche de braţe legate, iar între ele – figurine umane minuscule. Pe de altă parte, se zice că Mercur ar fi inventatorul lirei, iar prima liră şi-ar fi făcut-o dintr-o carapace de ţestoasă. Statuia este, deci, o odă melodică închinată jertfelor din pădurea Katyn, deşi una foarte neortodoxă.

274-ajder99 Cea mai proaspătă lucrare monumentală dedicată masacrului de la Katyn a fost dezvelită la Budapesta zilele acestea (autori Gézy şi Zoltán Szeri-Varga). Un cub uriaş din granit negru, în pereţii căruia sunt decupate contururile schematice ale unor arbori. Odată cu lăsarea întunericului, cubul e iluminat din interior. Lumina, strecurându-se prin urmele decupajelor, formează umbre lungi, arboriforme, în jurul cubului.

Teodor Ajder