Istorii la Strasbourg: Coridorul morţii din R. Moldova
Astăzi, Marianne Mikko, preşedinta delegaţiei Parlamentului European pentru relaţii cu R. Moldova, împreună cu alţi oficiali europeni vor prezenta Parlamentului European un raport despre situaţia de după protestele violente de la Chişinău. Deşi s-au întâlnit cu peste 80 de victime ale violenţelor, aplicate de poliţişti, oficialii europeni nu s-au întâlnit cu Vladimir Voronin, pentru că „preşedintele nu a avut timp”.
La Chişinău, reprezentanţii Parlamentului European au vizitat Penitenciarul nr. 13 şi comisariatele de poliţie. Cei Reţinuţi le-au vorbit despre felul în care au fost arestaţi şi torturaţi. „Am văzut picioare şi mâini fracturate”, relatează Karin Resetarits, membra delegaţiei. „Am văzut chiar şi un copil de opt ani, ajuns după gratii. A fost şocant să auzim şi să vedem aceasta”, a mai declarat ea.
„Am auzit aceeaşi istorie de la peste 70 de oameni. Ni s-a vorbit cum aceşti oameni au trebuit să meargă prin coridorul morţii în care poliţiştii băteau cu bastoanele din toate părţile”, mai spune oficialul. „Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în ţara mea (n.r. Austria), cel puţin ministrul Afacerilor Interne şi-ar fi dat demisia”, mai spune Karin Resetarits.
Marianne Mikko a declarat că cooperarea dintre R. Moldova şi UE va fi posibilă în cazul în care R. Moldova va respecta angajamentele privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. „Uneori îmi pare că autorităţile din R. Moldova consideră că UE este naivă”, a spus Marianne Mikko. „Nu, Europa nu este naivă”. În acelaşi context oficialul a amintit că UE a oferit R. Moldova o sumă considerabilă de bani. „Dacă anumite condiţii a relaţiilor dintre R. Moldova şi UE depind de cuvântul pe care trebuie să îl spunem, în acest caz, acesta va fi cuvântul pe care îl vom spune în lumina viitoarelor relaţii ale UE cu R. Moldova”, a mai spus ea.
„Pentru noi lucrurile sunt foarte clare”, a adăugat Marian Jean Marinescu. „Chiar şi procurorul general a recunoscut că au existat cazuri de tortură. Procurorul general, după părerea lui de procuror, a spus că există cel puţin un caz în care va fi începută o urmărire penală în ceea ce priveşte tortura aplicată de oamenii legii”, spune Marinescu. Totodată, oficialul spune că nepedepsirea celor care au dat ordin la cele întâmplate în R. Moldova nu va face bine credebilităţii statului în relaţiile sale cu UE.
„Avocatul parlamentar ne-a prezentat mai multe probe despre oamenii torturaţi în penitenciar şi comisariate. Dacă mass media ar fi cu adevărat liberă şi independentă aceasta ar presupune că ar trebui să îl aducă pe acest ombudsman în faţa camerelor de luat vederi şi să facă acest lucru public”, a mai declarat Karin Resetarits.
„Lupta pentru libertatea de exprimare pentru postul public de televiziune „Moldova 1″ este, cred eu, una pierdută. De cinci ani, de când monitorizez evoluţiile din R.Moldova, nu au observat niciun progres”, a declarat Marianne Mikko.
Potrivit oficialului european, schimbarea denumirii în instituţie publică de către televiziunea „Moldova 1″, nu este altceva decât o schimbare cosmetică, care a luat locul schimbării substanţiale.
Delegaţia europeană insistă asupra unei anchete în care să fie incluşi reprezentanţi ai opoziţiei, statului, dar şi experţi străini. Săptămâna viitoare, atât Comisia Europeană, cât şi Consiliul Europei şi Parlamentul European vor adopta o rezoluţie cu privire la situaţia din R. Moldova.
Oficialii europeni i-au vizitat pe Gabriel Stati şi Anatol Mătăsaru. „Nu există niciun motiv de prelungire a mandatelor de arest a acestora”, a declarat Marian Jean Marinescu. „Nu li s-a adus la cunoştinţă decât articolele în baza cărora sunt arestaţi, fără să li se prezinte probe”, a mai spus el. „Împotriva voinţei lor, au fost impuşi să semneze unele declaraţii. A fost şocant să auzim astfel de lucruri”, a declarat Karin Resetarits.
Anastasia NANI
