SONDAJ: Între Moldova şi străinătate: ce le lipseşte moldovenilor?

În perioada 12—14 octombrie, la Chişinău s-au întrunit la cel de-al IV-lea Congres peste 100 de delegaţi ai Diasporei Moldoveneşti din 31 de ţări

Larisa Vulpe, Portugalia

Ne lipseşte Moldova. Sunt preşedinta Centrului Cultural Moldovenesc din mun. Coscois. În Portugalia nu avem probleme, dar vrem acasă. Iar aici lucrurile merg pe vechi şi nici nu avem o «casă a noastră», aşa ca în Portugalia. Comisariatul pentru Migraţie şi Dialog Intercultural de acolo e casa noastră, unde primim de toate, inclusiv locuri de muncă. Problema cea mare sunt copiii noştri, care cresc într-o altă limbă. Nepoţii şi buneii nu mai pot comunica. Avem nevoie de programe adaptate de studiere a limbii şi istoriei pentru şcolile duminicale, aşa cum o fac alte state. Se întârzie, iar dacă ne aducem copiii acasă trebuie să facă «echivalarea» de studii şi să repete anul, pentru care plătim noi. Portugalia ne acceptă fără echivalări. Acasă e mai greu decât în Portugalia.

Nina Gorincioi-Cadoppi, Italia

Nu e deloc uşoară străinătatea. Ne lipseşte foarte mult comunicarea cu Moldova. Liberalizarea regimului de vize, despre care ne-a vorbit dl ministru Leancă, ar rezolva o problemă fundamentală, ca să putem circula liber acasă şi de acasă. Doi: nu avem sificientă informaţie despre evenimentele din Moldova. Nu toţi au computere şi internet. Am avea nevoie şi de presă scrisă. Joia ar fi bine să fie anunţată Zi a presei pentru Diasporă, ca Jurnal de Chişinău, Ziarul de Gardă, Timpul să poată fi expediate cu rutele spre statele de reşedinţă. La noi ajunge multă presă, dar de limbă rusă, cu altfel de informaţie. Şi trei: ceea ce ne-am dori cel mai mult ar fi o Moldovă stabilă politic şi economic, să ne putem întoarce, să putem investi fără teamă şi să ne căutăm de viaţă şi de case.

Svetlana Demcev, Ucraina

Reprezint Asociaţia Culturală a Moldovenilor din Kiev. Am impresia că distanţa dintre noi şi Chişinău nu e de sute, ci de mii de kilometri. E bine că Moldova vrea în Europa. Dar nu trebuie să uite de Ucraina, unde există cea mai mare comunitate externă. Ambasada Moldovei la Kiev e departe de noi. Ne descurcăm cum putem. Nu suntem valorificaţi. După problemele cu vinul pe piaţa rusă, am propus să deshidem o Casă a vinului moldovenesc la Kiev sau o Agenţie de promovare. A murit. «Reclama» făcută de Rusia a diminuat şi importul de vin, dar şi preţurile. Este de două ori mai ieftin decât cel georgian. Şi aceste lucruri se întâmplă nu doar cu vinul. În genere, informaţia din presă, care ajunge în Ucraina despre Moldova, este în cea mai mare parte negativă. Şi ne doare.

Gheorghe Tofan, Letonia

Sunt de la Riga, reprezint Centrul de Cultură moldovenească «Dacia». Am fost printre cei care am iniţiat acest Congres al Diasporei Moldoveneşti, ne-am pus cu toţii mari speranţe în el. La Congresul doi a fost creat un Consiliu Coordonator, care, în perioada dintre congrese, să se ocupe de rezolvarea problemelor curente ale diasporei. Nu se mai aude nimic despre el, iar lucrurile s-au schimbat până acum, de la un congres la altul, doar la nivel de mesaj. Despre care alte lucruri serioase ar fi să vorbim, dacă de trei ani insist pe lângă Ministerul de Externe de la Chişinău să scoată o problemă foarte dificilă pentru noi, care ţine de comunicarea cu Moldova. Riga nu ne eliberază vize pentru Moldova fără invitaţii. Paradox. Moldova o face fără invitaţii, iar Riga nu.

Violeta Slusarenco, Grecia

Dacă moldovenii au ales să plece de acasă, înseamnă că nu au avut la ce rămâne. Sunt preşedinta Asociaţiei moldo-elene «Orfeu», de 9 ani sunt în Grecia şi, deocamdată, rămânem mai folositori de acolo. Este foarte important să nu ne rupem de Moldova, iar asta înseamnă să avem şcoli şi biserici. Nu le avem. Şi nu numai noi. Chişinăul invocă lipsă de resurse şi mă întreb de ce nu merge pe un proiect comun cu Bucureştiul, care are în lume şi una şi alta. La Atena, colaborăm cu Societatea românească «Ştefan cel Mare». Copiii noştri frecventează şcolile şi biserica românească…aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă. E o şansă, costă mai puţin. De ce nu s-ar face peste tot? Pur şi simplu, la Chişinău lipseşte o instituţie de genul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Asta-i.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. DIASPORA MOLDOVENEASCĂ ARE NEVOIE DE UN NOU CONCEPT DE ACTIVITATE

    “Scopul principal al CDM – este unificarea concetăţenilor noştri, restaurarea sentimentului de demnitate, restabilirea încrederii şi sentimentului de afecțiune și dragoste pentru ţara noastră – Moldova.
    Ideea noastră – este ca să fim tratați cu respectul cuvenit, în orice țară nu ne-am afla”.
    Preşedintele CDM, Alexandru Kalinin.

    Unii reprezentanţi ai diasporei moldoveneşti își orientează eforturile pentru a consolida comunitatea compatrioţilor noştri din statele baltice, cineva – în Orientul Mijlociu, cineva – în ţările occidentale. Congresul Diasporei Moldoveneşti încearcă să facă acest lucru în Federaţia Rusă, în ţara, în care potrivit informaţiilor oficiale locuiesc și muncesc aproximativ 250 de mii, iar potrivit datelor neoficiale până la 700 de mii de originari din Republica Moldova.
    Procesele migraţionale au existat dintotdeauna. Sunt parte a civilizaţiei umane. Dar ele sunt amplificate mai ales în timpul schimbărilor pe scară largă în domeniul geopolitic. Conflictele militare, catastrofele umanitare forţează oamenii să-și abandoneze casele și familiile circ;n căutarea unei vieţi mai bune. În perioada anilor 1917-1918, 1940, 1960, 1990 – a fost pusă o piatră de hotar importantă în istorie pentru întregul popor moldovenesc. Lovituri de stat, războaie, foamete, şi diverse proiecte gigant de construcţii care necesită forţă de muncă, reforme, dispariţia Uniunii au contribuit la reorientarea cetăţenilor noştri spre Vest şi Est: în CSI locuiesc mai mult de un milion din compatrioții noștri. Cei mai mulți dintre ei s-au dizolvat în sine și au format un mediu etnic nou, şi doar câțiva, în special în regiunile compacte, au reuşit să-și păstreze limba şi cultura lor.
    Dacă vorbim despre situaţia din Rusia, ar trebui remarcat faptul că în anii 1970-1980, activitatea diasporei, în principiu, s-a limitat la crearea de grupuri de afinitate ai cărei membri au organizat întâlniri ocazionale în privat. În 1990 activităţile comunităților moldovenești s-au axat pe organizarea de evenimente culturale. Şi este posibil să se păstreze în unele regiuni din Rusia tradiţiile moldoveneşti, dar, din păcate, aceasta nu este suficient pentru a rezolva cea mai mare provocare – de a unifica toți nativii din Moldova, pentru a stabili o legătură între aceștia, cunoașterea de informații unii despre alții, cine şi cu ce se ocupă, unde și ce probleme au sau dimpotrivă, ce realizări au: în carieră, viaţa socială. Noi trebuie să demonstrăm compatrioților noştri că ei nu sunt singuri în noua ţară, ei au sprijinul spiritual al conaţionalilor săi, există o legătură cu patria lor – Moldova!
    Este inacceptabil faptul că un popor întreg să se dizolve în rândul altor naţiuni şi în cele din urmă să dispară!
    Este inacceptabil faptul că Republica Moldova, cu caracteristicile sale geopolitice unice, cu o capacitate umană semnificativă să înceteze să lupte pentru viitorul său!
    Este inacceptabil faptul că copiii și-au uitat rădăcinile, sufletul naţiunii lor – cultura și tradițiile, mostenite de la stramosii nostri! Este imposibil ca ei au devenit, după cum scria Chingiz Aitmatov, mankurți – creaturi fără suflet, care nu-și amintesc de trecut, despre vieţile concetatenilor lor! Cum altfel să numesc oamenii care uită cultura lor şi pot adopta cu uşurinţă una nouă? Cum ar trebui să numim oamenii care fiind într-o ţară nouă nu ezită să solicite cetăţenie şi chiar între ei nu vorbesc limba părinţilor lor?
    Aceasta este cea mai mare problemă a noastră! Pierderea auto-identificării concetățenilor care trăiesc în afara Republicii Moldova, dispariţia mentalităţii lor naţionale! Şi dacă nu rezolvăm această problemă azi, mâine va fi prea târziu! Moldovenii care locuiesc în Spania, Portugalia, Republica Cehă, se transformă în -spanioli, portughezi, cehi şi alte naţionalităţi. Deoarece pătrund în noua cultură și limbă care înlocuiește limba moldovenească şi cultură maternă.
    Care sunt motivele pentru acest comportament al compatrioților noștri din străinătate? Ce fenomen este acesta printre oamenii din Moldova, care își pierd rapid identitatea?
    Din nefericire, natura masivă a acestui fenomen sugerează că se bazează, în cele mai multe cazuri nu pe motive subiective ci obiective. Şi cel mai principal – este sentimentul de neputinţă! Imaginaţi-vă un om care a venit într-o ţară nouă, unde este singur, fără suport, unde pentru alții este un străin, aproape un izgonit! Unde el ştie că este singur cu problemele sale, înţelege că totul depinde de sine. Oare acestea nu sunt suficiente ca acestei persoane să i se trezească o dorinţă puternică de a se integra rapid și de a deveni ca toți? El va încerca să fie asimilat rapid în acest mediu străin. Şi va deveni un cetățean onest al noii patrii. Iar despre Moldova își va aminti doar văzînd ştampila în paşaport despre “locul de naștere”.
    Oare cu această persoană s-ar fi întîmplat toate acestea dacă ar fi simțit sprijinul în momente dificile? Nu, nu s-ar fi întâmplat!
    Dacă Guvernul Republicii Moldova şi organizațiile sociale nu ar fi inactive, ci ar acorda mai multă atenţie cetăţenilor, dacă la toate nivelurile (de la diplomatic, cultural) cu compatrioţii noştri s-ar desfăşura munca necesară, chiar şi în cazul în care aceasta se transformă în rutină, oare am fi pierdut atât de mulţi conaţionali ai noştri? Nu, n-am fi pierdut!
    Dacă mai mulţi membri ai diasporei noastre s-ar interesa despre soarta concetăţenilor lor și înşişi ar apela la noi, singuri ar oferi ajutor la timp, ar oferi informaţiile necesare pentru a proteja, prin poziţia sa şi relații, oare un moldovean, aflat chiar şi temporar la muncă în străinătate,ar fi ezitat să prezinte paşaportul său, temându-se, ca de ciumă, de ofiţerul de aplicare a legii? Nu, nu ar ezita şi nu i-ar fi frică! Pentru că el ar şti că, dacă el a venit într-o ţară nouă printr-un comportament onest, respectare a legilor, interesele sale nu ar putea fi încălcate de altineva. Deoarece în caz contrar, el stie că arela cine să ceară ajutor – el a fost informat de reprezentanții diasporei sale, ce să facă în caz de forţă majoră. El ştie că el nu va fi părăsit într-o situaţie critică, şi îi vor veni in ajutor conaţionalii săi din diasporă, precum şi funcționarii responsabili din ţara sa natală!
    Şi anume așa procedează majoritatea diasporei, multe guverne ale altor țări, de la care avem multe de învăţat! Învăţăm unii de la alţii, nu ezitaţi să cereţi sfatul, să participați la implementarea de noi tehnologii pentru a lucra cu compatrioţii noştri.
    Acesta și este unul dintre vectorii de activitate a organizaţiei inter-regionale Congresului Diasporei Moldoveneşti. Aceasta este o formaţiune obștească nouă, cu noi concepte şi strategii pentru lucrul cu compatrioții şi oficialii guvernamentali.
    “Scopul principal al CDM – este unificarea concetăţenilor noştri, restaurarea sentimentului de demnitate, restabilirea încrederii şi sentimentului de afectiune si dragoste pentru ţara noastră – Moldova. Ideea noastră – este ca să fim tratați cu respectul cuvenit, în orice țară nu ne-am afla.
    Ghidați de aceste idei de importanţă capitală, au fost organizate zeci de întâlniri care au avut loc la Chişinău şi Moscova, cu oficialii guvernamentali din Republica Moldova şi Rusia.Principala sarcină a fost să atragem atenţia funcţionarilor şi a publicului asupra problemelor grave cu care se confruntă originarii din Republica Moldova pe teritoriul Rusiei, şi să propunem un plan de acţiuni concrete pentru a proteja drepturile şi interesele compatrioţilor noştri.
    La începutul acestui an, în timpul unei întâlniri cu Prim-ministrul Vlad Filat au fost subliniate activităţile CDM.
    Trebuie remarcat faptul că implementarea cu succes a proiectelor majore iniţiate, acum începe să fie pusă în aplicare sistematic, și în mare măsură depinde de activitatea ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova. Această colaborare între diasporă şi autorităţile de stat este o garanţie a succesului în rezolvarea multor probleme.
    În acest context, Ministrul Educaţiei al Republicii Moldova, Leonid Bujor a discutat cu reprezentanţii CDM proiectul privind studierea limbii moldoveneşti prin intermediul site-ului CDM. Ideea proiectului este de a permite conaţionalilor noştri să păstreze legăturile cu patria lor lingvistică. Disponibilitatea maximă şi răspândirea – sunt principiile de bază pentru realizare. A fost propusă implementarea unor astfel de programe pentru a studia limba natală pe site-urile organizaţiilor diasporei moldoveneşti. În paralel cu limba maternă, compatrioţii noştri pot învăţa, de asemenea, limba ţării gazdă. O astfel de metodă va permite concetăţenilor noştri să se integreze într-o ţară nouă, cunoscînd și vorbind în același timp conştient şi oficial limba patriei sale şi să se simtă astfel aproape de poporul său.
    Dar există și o altă problemă,la serviciul juridic al CDM, se adresează concetățenii noștri vorbitori de limbă rusă din diferite ţări – Turcia, Italia, Israel, Spania, pentru asistenţă în obţinerea de informaţii, deoarece astăzi, majoritatea resurselor Internet oficiale din Republica Moldova prezintă materialele informative doar în limba moldovenească, sau în cel mai bun caz, în limba engleză. Din păcate, nu fiecare originar din Moldova are cunoștințele lingvistice suficiente pentru a înţelege aceste materiale, şi conaţionalii noștri suferă de o lipsă de informaţii relevante.
    Pentru a ajuta cetăţenii noştri CMD a lansat proiectul “Broșura informativă pentru cetăţenii moldoveni care locuiesc în Rusia”. Aceasta va conţine informaţii despre regulile de conduită a unui cetăţean străin în Rusia, numerele de telefon ale tuturor departamentelor responsabile pentru a ne asigura că compatrioţii noştri, în orice situaţie ar fi vor reuşi să găsească sprijin. Această broșură va fi distribuită în toate mijloacele de transport. Proiectul a fost înaintat către Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Victor Cătană, Ministrul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, și reprezentanților Ministerului de Interne din Rusia şi Serviciul Federal pentru Migraţie. Suntem încrezători că acest proiect poate fi implementat și în alte ţări, susţinut de către autorităţile moldovene şi autorităţile din ţara gazdă.
    O atenţie deosebită este acordată de către CDM lucrului cu tinerii. În scopul de a menţine legăturile cu patria lor a fost dezvoltat proiectul “Tineri din Moldova, Uniţi-vă!”, în cadrul căruia sunt organizate întâlniri periodice cu discutarea problemelor de actualitate. Tinerii își împărtăşesc experienţele,povestesc ce se întâmplă în anumite circumstanţe, se informează reciproc ce să facă în cazul în care drepturile lor sunt încălcate. Petrec împreună timpul liber, merg la evenimente culturale.
    A fost creat Serviciul Juridic al CDM, unde compatrioţii noştri au posibilitatea de a pune întrebări şi a obţine rapid un răspuns cu privire la posibilele modalităţi de rezolvare a problemelor care apar. Sute de oameni din întreaga lume vin la noi cu diferite probleme, şi aceasta justifică existenţa unei astfel de resurse, demonstrează capacitatea sa.
    În Rusia, CDM acţionează ca o entitate completă, astfel încât să puteţi proteja în mod eficient interesele compatrioţilor noştri.
    Dar ajutând, noi de fiecare dată ne confruntăm cu sentimentul lipsei de speranţă şi disperare profundă printre conaţionalii noştri. Copii moldoveni abandonati, bătrînele din Moldova cu mâna întinsă, tineri din R. Moldova în secțiile de poliţie. Sute de cetăţeni ai noştri în fiecare zi vin la poarta Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, aşteptînd ajutor. Şi trebuie să acordăm rapid această asistenţă. Nu contează cine o poate face: autorităţile Republicii Moldova, ambasada, diaspora, toate împreună, cel mai important, este ca acest ajutor să ajungă la destinaţie!
    Instabilitatea economică din Republica Moldova de mulţi ani provoacă o creştere a numărului de imigranţi, printre concetăţenii noştri. Mulți dintre ei au o educație insuficientă, nu au profesii de prestigiu. Din păcate, din acest motiv despre moldoveni compun bancuri, povestiri, rostesc cu dispreţ cuvântul grosolan “muncitor migrant”. Acesta este un efect foarte negativ asupra identităţii naţiunii noastre, imaginii de un popor muncitor și binevoitor. Scopul nostru principal – pas cu pas pentru este de a elimina această atitudine greşită faţă de cetăţenii Republicii Moldova.
    În acest scop, Congresul a creat Consiliu de Coordonare pentru Arte, membrii căruia sunt compozitorul Eugen Doga, actorii Valeriu Magdias şi Alexander Olesko, sculptorul Konstantin

  2. mara

    tovaràse kalinin,cum dracu se face,cà unde miroase a niste torbe de euri,voi sunteti fruntea,adicà primii,và acomodati imediat a da o mànà de “ajutor” fàrà sà faceti si mozoale la mànà,nu numai la limbà.la orice tip de consilii,intruniri,adunàri,acum diaspore,eu n-am atestat in calitate de presedinti,secretari,sefi un pàduraru,un moraru,un olaru,ci alde ivanov,petrov,sidorov etc.,care asa và mai preocupà ca moldovenii sà poatà studia si limba tàrii-gazde,iar pe voi và doare-n bascà sà studiati limba tàrii moldova,càreia ii màncati pàinea si apoi scuipati in farfurie.n-as vrea sà fiu acuzatà de non educatie sau cà nu-s primitoare ca gazdà,dar chiar m-am sàturat sà primesc atàtea musafiri,care apoi ràstoarnà treuca.te vàd atàt de grijuliu,tovaràse kalinin,vorbesti frumos de niste reguli,dar tocmai habar n-au de ele liga tineretului rus,haita lui klimenko.ce zici sà pui vreun pàduraru in locul dumitale,sà-si mai lingà si moldoveanul degetele,nu numai musafirii,si sà te faci propagator de reguli printre tàietorii de jugularà venetici,cà totuna moldovenii n-au ce lua de la dumneata,in afarà de limba maldafneascà.uite ce spune slusarenco (grecia):e nevoie de un departament pentru romànii de pretutindeni.cànd colo,si dumneata aderezi la departament de romàni cu maldafneasca.straniu,tofan (letonia) n-a inteles cà letonia e UE,nu e moldova o bodegà de strànsuri venetici si cu frontierele vraiste,care vrea intrà cu tancurile (si avioane),care vrea iese cu trenurile pline de bunuri furate.deci,nu e “paradox” si nici nu poti pretinde.liberalizarea regimului de vize povesti orientale.intài trimiti tancurile de pe teritoriu pe urlati dupà ceilalti cu tot cu tanchisti si vodkà,protejezi frontierele s-apoi mai vorbim.cum sà nu ajungà presa rusà peste tot? e vorba de ambasade,aici e buba,is niste cuiburi de viespi,rusii s-au cuibàrit la supt,cà la sapà nu s-au mai dat.ambasade voroniste incà,din belgia e cu maldafneasca,de referendum s-a fàcut cà n-a auzit,de comemorarea evenimentelor din aprilie s-a fàcut moartà-n popusoi,ce mai asteptàm? ambasadele “lucreazà” in detrimentul tàrii.toatà europa stie cà rusa “e” si limba moldovei,de altà limbà nu stie.asa cà,tovaràse kalinin,pe apa bàtutà-n piuà,eurii ii luati oricum,dar cu alde dumneata in fruntea moldovenilor,moldova tot o enclavà va fi.

  3. ion

    Bravo MARA! Oare si la acest CDM s-a vorbit in rusa? de parca ar veni rusii peste noi… nu moldovenii nostri…PARADOX… De ce oare in ambasadele di tarile Europei informatia pentru concetateni se afiseaza in rusa si romana, chir daca e in Elvetia ( de exemplu)????? Se pare ca Voronin tot mai planeaza peste tot…CE face AIE…

  4. Bolseh

    Daca nu iesim la vot pe 28 noiembrie sa prevenim revenirea lui Voronin si acolitii lui la putere o sa ne lipseasca multe in raport cu tarile din UE. Sa nu ne mai plingem si sa iesim la vot sa avem un traseu european…
    Pe http://www.krysybegut.wordpress.com am gasit dezvaluiri despre nenorocirile lui Vova Voronin si toti ai lui..

  5. AVRAAM

    Voronin demult si-a “clonat” umbra sa alt partid satelit-PD.Va fi Lupu “PREZIDENT”,Voronin spicher de parlament,dar ca premier…asteptati surpriza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *