Înţelegeri la Prut
Autorităţile locale din România şi R. Moldova, întrunite la Piatra-Neamţ în cadrul unui forum, şi-au propus stabilirea unor relaţii de colaborare speciale. „Sper că aceste relaţii să fie consolidate în continuare şi colaborarea să fie din ce în ce mai fructuoasă în favoarea ambelor părţi”, a spus primarul oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în deschiderea forumului.
Forumul autorităţilor locale din România şi R. Moldova este la prima ediţie şi a avut loc în perioada 14-16 mai. În cadrul evenimentului au participat peste 80 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din R. Moldova. Aceştia au reprezentat partidele de opoziţie, PL, PLDM şi AMN. Forumul a fost organizat la iniţiativa lui Eugen Tomac, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) al Ministerului Afacerilor Externe al României.
Tomac a declarat că astfel de reuniuni sunt foarte importante.”Să încercăm a ne cunoaşte unii pe alţii, să stabilim contacte esenţiale, deoarece comunităţile pe care le reprezentaţi trebuie să aibă un viitor în comunitatea europeană, aşa cum e firesc”, a declrat Eugen Tomac.
«Românii nu vor înceta să creadă că moldovenii sunt fraţii lor»
Deshiderea Forumului a fost prezidată de preşedintele României, Traian Băsescu. Acesta a salutat reprezentanţii APL din ambele părţi. Preşedintele României a spus că numărul mare al participanţilor, al organizaţiilor neguvernamentale prezente demonstrează dorinţa pentru promovarea iniţiativei în domeniul cooperării transfrontaliere între R. Moldova şi România.
„Experienţa pe care am acumulat-o în ultimii 20 de ani ne arată că este o misiune care nu se poate concretiza decât prin angajarea tuturor actorilor politici din mediul guvernamental, parlamentar, al autorităţilor publice locale şi al societăţii civile”.
„O colaborare bună între APL din România şi R. Moldova e de natură să consolideze relaţiile istorice. Iar premisa fundamentală pentru funcţionarea parteneriatelor dintre autorităţile din stânga şi dreapta Prutului este voinţa politică exprimată de dvs. Românii nu vor înceta să creadă că moldovenii sunt fraţii lor”, a spus Băsescu la încheierea discursului său.
O democraţie precum „focul din vatră”
La rândul său, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, prezent şi el la deschiderea forumului, a solicitat identificarea unor căi concrete pentru a-i ajuta pe cetăţenii din R. Moldova să aibă condiţii mai bune de viaţă. „Despre o dezvoltare economică putem vorbi doar în cazul când în R. Moldova există democraţie. Despre democraţie în R. Moldova putem vorbi doar la timpul trecut. În R. Moldova este dictatură de tip sovietic, cu ingrediente ale democraţiei”. Chirtoacă a mai spus că autorităţile locale sunt cele care menţin democraţia, sunt cele care încearcă să o păstreze, „aşa cum se păstrează focul din vatră”. Primarul a mai precizat că este necesar ca proiectele europene să capete realizări concrete, să se stabilească relaţii bilaterale între primăriile din România şi R. Moldova, consiliile judeţene şi consiliile raionale pe principiul implementării unor proiecte investiţionale de infrastructură.
„O piramidă porneşte de jos în sus”
În cadrul forumului s-a discutat despre gestionarea schimbărilor în administraţia publică, despre managementul financiar al fondurilor structurale europene, cooperarea internaţională pentru dezvoltare. Reprezentanţii autorităţilor locale din R. Moldova, prezenţi în sală, au avut posibilitatea de a cunoaşte din experienţa autorităţilor locale din România.
Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România (ACR), a menţionat că parteneriate de înfrăţire s-au încercat încă prin 2003. Atunci s-au înfrăţit localităţi din România şi R. Moldova. „O piramidă porneşte de jos în sus, aşa să fie şi în dorinţa de dezvoltare a unor relaţii de schimb de experienţă între administraţia publică română şi administraţia publică din R. Moldova”. Totodată, prim-vicepreşedintele ACR a mai spus cât de importantă este experienţa în domeniul turismului ecologic, cultural, tradiţional şi religios. Acest gen de forumuri asociative există în toate cele 27 ţări europene. „Avem ce învăţa în continuare unii de la alţii, de la consultarea acestor structuri asociative până la implementarea în fapt a măsurilor legislative, iar avantajul reprezentanţilor APL din R. Moldova este că au şansa să înveţe din greşelile noastre”.
Un dialog permanent poate schimba situaţia
Deputatul PLDM Iurie Ţap a spus că „avem nevoie de instruire, de un dialog pemanent între toate structurile locale. Cetăţenii R. Moldova trebuie să vadă că primarii care nu sunt din partea guvernării pot face faţă cerinţelor. Această colaborare va schimba situaţia din R. Moldova, trebuie să întreprindem paşi concreţi pentru o instruire şi o cooperare permanentă”, a mai spus deputatul.
În cadrul forumului, Viorel Badea, reprezentantul R. Moldova în Parlamentul României, a specificat că este purtătorul de cuvânt al cetăţenilor români din R. Moldova. „Îmi doresc foarte mult să profitaţi de această oportunitate. Forumul de azi are două dimenisiuni extrem de importante. În primul rând este vorba de o dimensiune politică. A doua dimensiune este una mai pragmatică şi se referă la oportunitatea de constituire a unor relaţii în interesul comunităţilor pe care le reprezentaţi. Eu v-aş propune să nu plecaţi din Piatra-Neamţ fără a stabili nişte contacte, din care să porniţi proiecte concrete”.
Veronica RUSSU
