În vizorul Parlamentului european

Pe 14 ianuarie, în cadrul Parlamentului European, s-a desfășurat Conferința „Angajamente pentru asociere: care sunt progresele în reformele din Georgia, R. Moldova și Ucraina”. Au fost abordate atât problemele cu care se confruntă cele trei state, cât și progresele înregistrate de acestea pe calea integrării în UE.

Vera Jourová, Comisarul european pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen, a menționat că Georgia, R. Moldova și Ucraina au pornit un proces de reformare conformă structurii lor. În special, reformele țin de protecția datelor, combaterea discriminării, reforma justiției.

„Acordurile cu aceste trei țări sunt dintre cele mai ambițioase semnate de către UE cu state terțe”, a menționat oficialul european.

Nevoia de schimbări

Referindu-se la R. Moldova, Jourová a spus că situația în țară este instabilă, așa că politicienii ar trebui să fie mai responsabili, iar în privința miliardului furat din bănci, comisarul a afirmat că, pe lângă faptul că cei vinovaţi ar trebui să răspundă prin măsuri juridice, ar trebui soluționate și problemele sistemice care au făcut posibil acest furt.

„Corupția și manevrele politice trebuie îndepărtate prin implementarea unui sistem eficient. E nevoie de o schimbare de mentalitate”, a mai spus Jourová.

„În Moldova avem înregistrate și progrese: combaterea discriminării”, a afirmat Jourová, făcând trimitere la implementarea legii cu privire la egalitatea de gen.

Instabilitate și lipsă de reforme

Helga Schmid a vorbit în numele Federicăi Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Ea a subliniat că obiectivele pentru aceste trei state – Georgia, R. Moldova și Ucraina – sunt stabilizarea lor, precum și întărirea relațiilor de parteneriat cu Europa.

„În Moldova situația politică e foarte instabilă și asta reprezintă un obstacol pentru reformele profunde necesare acolo”, a opinat Schmid, subliniind că este important să se trateze corespunzător problema bancară și să fie consolidat sistemul fiscal.

„Ne pare rău că reformele au lipsit acolo unde se văd interese corupte private. Vom lucra cu noul guvern pentru noul proiect de asociere”, a consemnat Helga Schmid.

În lista de progrese în relațiile R. Moldova – UE, s-a subliniat implementarea regimului de călătorie fără vize, creșterea comerțului și consolidarea relațiilor de parteneriat RM—UE.

„460 de mii de cetățeni moldoveni au călătorit deja în zona Schengen”, a indicat Schmid, adăugând că și comerțul a crescut cu 20% în 2014, iar în 2015, cifra s-a mărit, în ciuda climatului politic nefavorabil.

UE nu mai are nici disponibilitatea, nici energia să tragă R. Moldova spre lumină

„Criza politică din Moldova ne distrage atenția de la problema reală de acolo: economia, care necesită un impuls real”, a specificat Katarina Mathernova, în numele Comisarului Hahn.

Katarina Mathernova şi-a exprimat speranţa că noul guvern va avea o cooperare mai strânsă cu FMI și a precizat că este vitală implicarea mai activă a societății civile în soluţionarea problemelor cu care ne confruntăm. Totodată, cele trei țări, Georgia, Moldova și Ucraina, ar trebui să fie pionieri pentru ceilalți.

Andi Cristea, care a reprezentat R. Moldova în cadrul evenimentului, a accentuat că R. Moldova trece printr-una dintre cele mai profunde crize din istoria sa, iar UE e copleșită de problemele pe care le are și nu poate să tragă R. Moldova spre lumină.

„UE este sleită de puteri, e practic copleșită de problemele structurale pe care le are – migrație, Schengen. Din păcate, nu mai are nici gradul de disponibilitate crescut și nici energia să tragă R. Moldova spre lumină, în condițiile în care politicienii care și-au asumat la nivel de discurs apropierea de Europa au dezamăgit și la Bruxelles, dar și oamenii de peste Prut”, a spus europarlamentarul.

„Alegerea se face între două tipuri de instabilitate”

Cu referire la situația politică actuală din R. Moldova, Cristea a afirmat că manevrele politice de la Chișinău nu înșală pe nimeni ca scop. „Alegerea se face între două tipuri de instabilitate”, a completat președintele Comisiei pentru R. Moldova. Fiind vizat subiectul politic, Andi Cristea s-a referit la coaliția deputaților declarați pro-europeni cu deputații comuniști transfugi: „Eu înțeleg, în principiu, că este important încotro te îndrepți, nu de unde vii, mă refer la comuniști. Însă, pe de altă parte, nu toate lucrurile care se mișcă merg înainte, sau spre Europa”, a menţionat Cristea.

Contactat de ZdG, după conferință, Andi Cristea ne-a spus că urmează o serie de pași care vor fi făcuţi indiferent de situația politică de la Chișinău și alții care sunt intim legați de ce se întâmplă în R. Moldova, de stabilitatea țării.

„La primul capitol, aș menționa, ca pas imediat, evaluarea care are loc săptămâna aceasta în Sesiunea Plenară a Parlamentului European de la Strasbourg – rezoluția privind progresul pe calea reformelor al Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei în cadrul acordurilor de asociere încheiate cu UE în 2014.

Din cea de-a doua categorie fac parte pașii pe care îi așteptăm cu mare interes de la Guvernul R. Moldova, pași legați de continuarea eforturilor concrete pe calea reformelor. Pentru asta, însă, R. Moldova are nevoie de un guvern funcțional, stabil, ceea ce, pe de o parte, așteptăm să vedem cu nerăbdare, iar pe de altă parte, suntem îngrijorați că nu se întâmplă.”