În 2009, Statul a primit 37 000 de petiţii de la cetăţeni
Ce ar trebui să întreprindă cetăţeanul căruia îi sunt lezate drepturile garantate de Constituţie? De obicei, pesimistul se resemnează, iar optimistul informat încearcă să obţină respectarea drepturilor sale prin folosirea unui alt drept garantat de lege – dreptul la petiţionare.
Acest drept este garantat de Constituţie şi de multe ori poate fi o salvare. Deşi dreptul la petiţionare vizează în special cetăţenii şi face parte din categoria drepturilor ce se referă direct la relaţia cetăţeanului cu autorităţile publice, tocmai cu acest drept, de regulă, cetăţeanul este familiarizat superficial.
Precum afirmă Efim Obreja, expert Transparency International Moldova, acest drept ar trebui perceput la justa valoare, pentru că în spatele lui stau alte numeroase drepturi fundamentale ale persoanei: dreptul la proprietate, dreptul la educaţie etc.
Legea privind petiţionarea oferă cetățenilor dreptul de a adresa reclamaţii, sesizări, propuneri, prin care să semnaleze abuzuri, încălcarea drepturilor, să avertizeze asupra unor probleme, situaţii critice și altele.
Adresări incorecte
Mai mulţi funcţionari spun că cetățenii de multe ori formulează neclar petiţiile, nu le adresează instituțiilor după competenţă și deseori se arată nemulțumiţi de faptul că problema reclamată nu a fost soluţionată imediat. Angela Starinschi, ofițer de presă la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, spune că în șase luni ale anului curent cetățenii au depus la CCCEC 1276 de petiţii, dintre acestea un număr foarte mic au fost adresate corect și pot fi soluţionate.
Potrivit Angelei Starinschi, din 1276 de petiţii, 500 au fost remise altor instituţii pentru examinare, alte 88 de petiţii nu au putut fi examinate, nu s-au confirmat 152 de plângeri. În 55 de cazuri s-a remis un răspuns petiţionarilor. Au fost și cereri care au ajuns în Direcția Generală Urmărire Penală pentru inițierea unor proceduri penale și propuneri de neîncepere a urmăririi penale în 13 cazuri. Au fost și cereri retrase de către petiţionarii înșiși. Acum sunt 368 de petiţii de la cetățeni care se află în proces de examinare.
Efim Obreja, expert Transparency International Moldova, afirmă că sistemul de petiţionare este de multe ori ineficient și pentru că nu are un mecanism de examinare bine pus la punct, dar și de responsabilizare a instituțiilor publice și a funcționarilor. De cele mai multe ori petițiile care trebuie să fie soluționate la nivel local ajung în gestiunea autorităţilor de nivel național, care, la rândul lor, le trimit înapoi.
Tot el spune că, chiar dacă vine un răspuns pozitiv din Centru, „observăm că petiţionarii se plâng că, oricum, autorităţile sau instituțiile locale nu vor să le rezolve. Noi nu avem nevoie să depunem zeci de mii de petiții, noi avem nevoie ca prin intermediul petiţiilor să se rezolve problemele. Și dacă problemele se rezolvă, numărul petițiilor se diminuează. Persoanele fie că au deja o altă atitudine, fie că problemele lor s-au rezolvat. Iată ce ar însemna sistemul de petiționare”.
15 instituţii monitorizate
Transparency International-Moldova a lansat publicația Sistemul de petiționare: monitorizare și perfecționare, care cuprinde rezultatele studiului privind funcționalitatea sistemului de petiționare în cadrul a 15 instituții publice (Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Rezerve Materiale, Direcția Poliției Rutiere, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Inspecția Muncii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale, Ministerul Economiei, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Sănătăți, Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, Serviciul Vamal).
Studiul a fost efectuat în cadrul implementării Strategiei naționale de prevenire și combatere a corupției din inițiativa Transparency International – Moldova cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova și Oxfam Novib.
În studiul realizat de către Efim Obreja, expert al Transparency International – Moldova, au fost analizate informațiile oficiale privind funcționarea sistemului de petiționare oferite de către cele 15 instituții publice, precum și de Aparatul Președintelui, Aparatul Parlamentului, Cancelaria de Stat a R. Moldova. Au fost analizate actele normative care reglementează activitatea de petiționare, paginile electronice ale instituțiilor publice, informațiile și mijloacele plasate la intrarea sau în preajma instituțiilor publice, petițiile primite și examinate de instituțiile publice pe parcursul anului 2009. De asemenea, a fost efectuat un sondaj printre funcționarii instituțiilor publice și petiționari privind funcționarea sistemului de petiționare.
Conform informațiilor oficiale, în anul 2009, instituțiile publice incluse în studiu au înregistrat, au examinat și au soluționat circa 37000 de petiții, inclusiv 1679 în numele colectivelor, 300 de la funcționarii instituțiilor subordonate, 479 de cereri prealabile de contencios administrativ, au primit în audiență peste 7900 de persoane, au recepționat la linia telefonică de încredere circa 17600 de apeluri, au anchetat 5484 de cazuri de încălcare a legislației expuse în petiții, au restabilit în drepturi 7084 de persoane.
64,1% dintre petiţionari – nemulţumiţi
Studiul relevă neajunsuri și imperfecțiuni în legislația cu privire la petiționare, în special privind transparența funcționării sistemului de petiționare, prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiționare, supravegherea implementării legislației, protecția petiționarilor. Publicația cuprinde problemele și neajunsurile depistate în funcționarea sistemului de petiționare în cadrul instituțiilor publice, în special: lipsa informațiilor privind depunerea petițiilor, persoana responsabilă de activitatea de petiționare, legislația cu privire la petiționare, programul de primire a cetățenilor în audiență, telefonul de încredere și modul de funcționare a acestuia; neasigurarea transparenței funcționării sistemului de petiționare, caracterizată prin lipsa informațiilor privind petițiile înregistrate și examinate, soluționarea acestora; înregistrarea ca petiții a documentelor care depășesc limitele noțiunii de petiție; netransmiterea spre examinare organelor competente a petițiilor; examinarea la nivel central a multor probleme minore, care urmează a fi soluționate de către subdiviziunile teritoriale ale instituțiilor publice sau autoritățile locale; neimplementarea măsurilor de prevenire a utilizării abuzive a sistemului de petiționare și de protecție a petiționarilor; efectuarea inadecvată a analizei activității, controlului intern și a supravegherii funcționării sistemului de petiționare; cunoașterea insuficientă a legislației de către funcționari și petiționari.
Astfel, 64,1% dintre petiționarii care au participat la sondaj au afirmat că în urma examinării petițiilor depuse sau în urma unor audiențe nu au fost restabiliți în drepturi, nu le-au fost protejate interesele legitime și nu le-a fost reparat prejudiciul cauzat și doar 23,5% dintre petiționari au afirmat că, pe deplin sau parțial, au fost restabiliți în drepturi, le-au fost protejate interesele legitime și le-a fost reparat prejudiciul cauzat, ceea ce denotă o situație alarmantă.
Nemulţumiri şi… recomandări
Conform rezultatelor sondajului, 71,5 % dintre petiționari nu au încredere sau au puțină încredere în capacitatea sistemului de petiționare a instituției publice de a le proteja drepturile și interesele legitime și doar 23,0% au afirmat că au încredere, multă încredere sau încredere deplină.
Prezenta publicație cuprinde un șir de recomandări, care au drept scop sporirea eficienței funcționării sistemului de petiționare, asigurarea protecției drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, prevenirea și relevarea faptelor de corupție. Recomandările se referă la: modificarea și completarea legislației cu privire la petiționare; asigurarea transparenței funcționării sistemului de petiționare; organizarea și asigurarea materială a funcționării sistemului de petiționare; asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate; respectarea prevederilor legislației privind transmiterea petițiilor organelor competente; implementarea de către organele de urmărire penală a măsurilor de prevenire a înregistrării ca petiții a denunțurilor sau plângerilor penale; istruirea funcționarilor și educația juridică a populației; apelarea la instituția de mediere în vederea soluționării problemelor petiționarilor; protecția petiționarilor; prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiționare; efectuarea adecvată a controlului intern și a supravegherii funcționării sistemului de petiționare; implementarea măsurilor de prevenire a corupției etc.
Olesea VASILACHE
