Gazoductul Iaşi—Ungheni: un „proiect de suflet”
Semnificaţia zilei de 27 va fi în acest an una dublă. Pe de o parte, calendarul ne cere să sărbătorim 22 de ani de la declararea Independenţei R. Moldova, iar pe de alta, la Ungheni, în condiţii special de solemne, va avea loc lansarea celui mai serios proiect economic de până acum pe relaţia Chişinău-Bucureşti – gazoductul Iaşi—Ungheni.
Costul proiectului se ridică la 26,5 milioane de euro, dintre care, 7 milioane le constituie contribuţia financiară a Uniunii Europene. Proiectul face parte din cadrul Programului Operaţional Comun “România—Ucraina—R.Moldova 2007—2013” şi va fi derulat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale din România, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din R. Moldova, notează presa din România. Proiectul va avea o durată de implementare de 17 luni şi îşi propune asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru R. Moldova şi pentru partea estică a României, prin diversificarea surselor de alimentare cu gaze.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va conecta reţelele de gaze ale României şi R. Moldova şi “va putea transporta la capacitate finală 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât cei 1,3 miliarde metri cubi de gaze care reprezintă necesarul de consum al R. Moldova”, scrie Agerpress cu referire la surse din cadrul Guvernului de la Bucureşti. Construcţia gazoductului are drept scop consolidarea securităţii energetice a R. Moldova. În următorii ani, se preconizează amplificarea proiectului şi continuarea gazoductului până la Chişinău.
La deschiderea lucrărilor de şantier, pe 27 august, la Ungheni, şi-au anunţat prezenţa mai mulţi membri ai celor două guverne de la Bucureşti şi Chişinău, cu participarea premierilor Victor Ponta şi Iurie Leancă şi a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger. Gazoductul, alături de alte câteva obiective strategice, a apărut pe agenda Bucureştiului şi Chişinăului la prima (şi unica) şedinţă comună a guvernelor României şi R. Moldova din 3 martie 2012, de la Iaşi (şefii guvernelor de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat). Ulterior, proiectul a fost rediscutat la Chişinău, în cadrul vizitei în R. Moldova a premierului României, Victor Ponta. Contractul privind construcţia conductei a fost semnat pe 8 august, 2013, iar pe 19 august a fost încheiată şi procedura de selectare a companiilor de executare a lucrărilor. Concursul a fost câştigat de trei companii din România: JV Habau Pipeline Systems SRL, Inspet SA şi IPM-Partners România SRL. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost declarat de guvernele României şi R. Moldova drept “proiect de interes naţional pentru ambele state”, iar preşedintele României, Traian Băsescu, intervievat de presă înaintea ultimei sale vizite întreprinse recent la Chişinău, anunţa că “gazoductul Iaşi—Ungheni este un proiect pe care personal l-am susţinut şi îl susţin cu toată forţa… Proiectul de conectare cu R. Moldova este pentru mine unul de suflet”.
Lungimea gazoductului va fi de 43,2 km, din care 32,8 km pe teritoriul României. Valoarea totală a proiectului privind construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi este de 20 de milioane de euro, bani oferiţi de Comisia Europeană. Conform memorandumului semnat recent de guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, 9 milioane de euro vor fi acordate R. Moldova şi 11 României.
Durata de implementare a proiectului este de aproape un an şi jumătate, potrivit estimărilor specialiştilor. Noua conductă va conecta reţeaua de transport de gaze din R. Moldova cu cea europeană, astfel urmând să fie asigurată în premieră o sursă alternativă de gaze.
RdG
