Garanţii şi riscuri de fraudare a alegerilor

Cu câteva zile înainte de prezidenţialele din 30 octombrie, rămân fără răspuns mai multe întrebări referitoare la riscurile de fraudare a scrutinului: cât de sigur este Registrul de Stat al Alegătorilor şi cum poate fi exclus votul dublu, cum se cumpără voturile şi cum sunt corupţi alegătorii, cum reacţionează Procuratura în cazul unor sesizări de încălcare a legislaţiei electorale? Aceste şi alte aspecte au fost discutate în cadrul dezbaterii publice „Prezidenţiale curate: riscuri de fraudare”, organizate de Ziarul de Gardă cu participarea mass-media de investigaţie, a specialiştilor IT, a reprezentanţilor Procuraturii Generale (PG), ai Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) şi ai Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

Reprezentanţii CAPC şi o echipă de specialişti în domeniul tehnologiilor informaţionale (IT) au efectuat o vizită la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a verifica cât de sigur este Registrul de Stat al Alegătorilor şi cât de reale sunt ipotezele de fraudare, inclusiv prin votul dublu.

Cine garantează votul unic

Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) reprezintă numele tuturor cetăţenilor R. Moldova cu drept de vot şi IDNP-urile (numărul de identificare a persoanei) unice. Datele sunt furnizate de Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” (ÎS „CRIS „Registru”), iar orice modificări operate de CRIS „Registru”, inclusiv legate de decesul unei persoane, simultan, se actualizează în baza de date a CEC. Deci, la 30 octombrie 2016, CEC va cunoaşte numărul exact de persoane cu drept de vot.

Galina Bostan, preşedinta CAPC, susţine că, în astfel de circumstanţe, votul multiplu ar fi imposibil. Ea explică cum are loc procedura de vot: alegătorul prezintă buletinul de identitate, iar operatorul din secţia de votare introduce IDNP-ul în baza de date, ulterior, persoana semnează în listă pentru eliberarea buletinului de vot şi merge în cabina de vot. Dacă persoana va încerca să voteze repetat, fie în aceeaşi secţie, fie în alta, atunci când operatorul va introduce repetat IDNP-ul, calculatorul va emite un semnal sonor care anunţă că alegătorul a votat deja. Astfel, observatorii vor putea sesiza organele de drept pentru întocmirea procesului-verbal privind tentativa de fraudă.

După introducerea datelor din buletinul de identitate, calculatorul face legătura cu Registrul de Stat al Alegătorilor, iar sistemul îl blochează, marcându-l „votat”. Acest sistem de protecţie a existat şi la alegerile anterioare, dar a lipsit semnalul sonor, sesizarea tentativei de vot dublu fiind la discreţia operatorului. Deci, în ziua alegerilor cea mai importantă misiune revine observatorilor, care trebuie să anunţe imediat organele de drept dacă aud semnalul sonor sau dacă operatorii introduc date greşite.

Patru sume de control

Încercările de fraudare pot fi identificate de observatori prin verificarea a patru sume de control, afirmă Rodion Gavriloi, specialist IT. Imediat după închiderea secţiei de vot acel operator care a introdus în calculator IDNP-urile şi a apăsat OK va comunica observatorilor câte persoane au votat. Acest număr trebuie să coincidă cu numărul de semnături din liste, cu numărul buletinelor de vot emise şi cu numărul de buletine din urnele de vot. Dacă există o diferenţă între aceste date, înseamnă că au existat tentative de modificare a rezultatelor alegerilor. Mai mult, după publicarea de către CEC a rezultatelor pentru fiecare secţie de vot, observatorii pot verifica suma cu cea a proceselor-verbale întocmite.

Specialiştii IT care au verificat baza de date a CEC-ului au modelat toate situaţiile posibile de influenţare a votului şi au ajuns la concluzia că, în prezent, există toate instrumentele pentru a preîntâmpina fraudarea alegerilor.

„Multe depind de observatorii din partea partidelor politice, de diligenţa lor de a verifica. Dacă datele nu coincid, înseamnă că sunt probleme. Sistemul electronic este un instrument eficient de verificare, de monitorizare a corectitudinii alegerilor. Am constatat o singură cale pe care poate fi fraudat scrutinul, dar asta nu poate fi realizată fără rea-credinţă, atât din partea CRIS „Registru”, care furnizează datele, cât şi din partea CEC, în special a Direcţiei tehnologii informaţionale şi gestionarea listelor electronice. Deci, pentru a schimba procentual rezultatele alegerilor, este nevoie de implicarea a circa 100 de persoane care să păstreze confidenţialitatea. De aceea, punem la îndoială realizarea acestui scenariu”, afirmă Galina Bostan.

Urmele pot fi şterse

Un alt aspect însă generează semne de întrebare. Administratorii bazei de date au acces şi pot modifica sau chiar şterge orice acţiuni din arhiva sistemului privind procesul de vot, inclusiv faptul că o persoană a votat sau că a votat de două ori. În acest caz experţii au recomandat CEC-ului să perfecţioneze sistemul astfel încât istoricul acţiunilor să nu poată fi schimbat.

La alegerile anterioare, chiar dacă funcţiona sistemul electronic, au fost înregistrate cazuri când reţeaua a căzut. Dacă se întâmplă acest lucru şi la scrutinul prezidenţial, operatorii vor introduce IDNP-urile pe nişte liste suplimentare, iar imediat ce va devenit funcţională, vor introduce în baza de date combinaţiile numerice.

Totul depinde de observatori, dacă aceştia nu sunt atenţi şi nu calculează sumele de control, atunci este posibilă orice fraudare. Sistemul informatizat va fi funcţional la fiecare secţie de vot din ţară şi în fiecare dintre cele 100 de secţii de vot care vor fi deschise peste hotare.

Cum se gestionează morţii?

CEC va cunoaşte dacă un anumit alegător este decedat, numai după ce rudele persoanei vor prezenta certificatul de deces la primărie, iar autorităţile publice locale îl vor transmite la CRIS Registru. Până când acest lucru nu se întâmplă, pentru că, de obicei, primarii adună câte mai multe certificate de deces şi numai după aceea le transmit la CRIS „Registru”, persoana va figura în Registrul de Stat al Alegătorilor, respectiv, votul ar putea fi „utilizat”.

„Cred că se vor face manipulări şi deja există mai multe premise, printre care şi faptul că jurnaliştilor nu li se permite accesul la listele de subscripţie şi că se haşurează datele din rapoartele financiare. Avem precedente la alegerile anterioare când zeci de persoane înscrise la aceeaşi adresă au mers şi au votat pentru anumiţi candidaţi. Organele de drept n-au întreprins atunci nimic, iar CEC-ul s-a spălat pe mâini. Când vezi ce miză, ce bani se investesc în această campanie electorală, eu cred că partidele de la guvernare pot face orice le-ar sta în puteri să adune voturi”, a declarat Cornelia Cozonac, directoarea CIN.

Votarea electronică

Experienţa Estoniei privind votarea electronică ar simplifica şi ar diminua posibilităţile de fraudare. Specialiştii spun însă că, pentru a fi implementată în R. Moldova, ar trebui simplificată procedura de obţinere a semnăturii electronice. Centrul de Telecomunicaţii Speciale, FiscServInform şi Registru ar trebui să emită cât mai accesibil semnături electronice digitale, procedură destul de complicată şi costisitoare astăzi. Un buletin de identitate cu semnătură electronică, de exemplu, costă 700 de lei, pe când unul simplu, 250 de lei.

Jurnaliştii vs procurorii

Victor Bantâş, de la Procuratura Generală, a declarat că există câteva dosare pentru coruperea alegătorilor la alegerile anterioare, dar nu atât de multe pe cât se vehiculează în presă, în schimb pe faptul votului dublu nu există nicio sesizare a organelor de drept.

„La parlamentarele din 2014 a căzut, într-adevăr, şi o parte a sistemului electronic. Dar, sistemul electronic nu este elaborat de reprezentanţii autorităţilor de stat, nu este comandat de ei şi nu este finanţat de ei, finanţatorii sunt străini, şi anume ONU. Totul au făcut ei, au organizat concurs, au angajat specialişti. S-au făcut anterior speculaţii că cineva a comandat blocarea sistemului, o instituţie a statului. Dar, când a apărut problema tehnică, tot ONU a făcut un nou concurs, ca momentul să fie depăşit”, afirmă Victor Bantâş.

Cornelia Cozonac a replicat reprezentantului procuraturii că, la scrutinele anterioare, jurnaliştii de investigaţie au făcut munca procurorilor, deoarece au găsit legătura dintre donatori şi partide politice, agenţi economici şi contracte cu statul, pe când procurorii nu s-au autosesizat nici măcar din presă.

În cadrul dezbaterii experţii au făcut şi câteva recomandări pentru alegători:

• până pe 29 octombrie vizitaţi cu buletinul de identitate biroul electoral unde veţi vota (ele acum lucrează sâmbata şi duminica) şi verificaţi-vă în listă, inclusiv vedeţi câte şi ce persoane sunt înscrise în locuinţa dvs.;
• dacă sunt cumva înscrise persoane străine sau decedate, anunţati Comisia Electorală Centrală;
• dacă nu aţi reuşit să verificaţi în prealabil, atunci în ziua alegerilor, la semnarea listei, verificaţi câte şi ce persoane mai sunt în locuinţa dvs.