Corupţie „mică”, corupţie „mare”
Lupta cu corupţia: unde-s banii?
Alecu Reniţă, preşedinte MEM
Controlul asupra fondurilor este, cred eu, o decizie dictată de ineficienţa instituţiilor care se prezintă ca luptători contra corupţiei, dar în realitate nu rezolvă nimic şi risipesc milioane. Este straniu să auzi cum anumite instituţii şi ONG-uri, specializate pe combaterea corupţiei, văd corupţia pe durata unui proiect, iar când se termină proiectul – se termină şi lupta cu corupţia. Asemenea proiecte nu au rost, ele nu rezolvă nimic, creează doar iluzia luptei cu corupţia. E nevoie de a orienta proiectele spre eliminarea factorilor care generează corupţia şi spre educarea spiritului civic al cetăţenilor, care sunt coparticipanţi la întreţinerea corupţiei.
Ion Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Ca să fie mai clar ce se întâmplă în lupta cu corupţia, vă dau un exemplu: din 198 de sentinţe penale, în perioada 2010 – 2012, în 77% din cazuri, instanţele judecătoreşti au aplicat, ca sancţiune, amenda penală, în 11% – suspendarea executării penale şi doar în 1,5% – privaţiune de libertate. Există cel puţin două chestiuni care dau de gândit: 1. Fie urmărirea penală este defectuoasă, 2. Fie instanţele judecătoreşti tolerează actele de corupţie prin aplicarea unor sancţiuni foarte blânde. Mai există încă ceva: lipsa de consecutivitate din partea clasei politice, care, în declaraţii, luptă cu corupţia, dar dincolo de declaraţii nu se vede nimic.
Anatol Ţăranu, analist politic
Deocamdată, fondurile europene destinate combaterii corupţiei sunt gestionate în R. Moldova de o manieră puţin eficientă. Acest efect, sau această lipsă de efect, se explică prin faptul că, deseori, fondurile sunt gestionate de decidenţii politici care, ei înşişi, în multiple cazuri, sunt „generatorii” corupţiei. Pentru a rupe acest lanţ vicios, e nevoie de implicarea cât mai largă a societăţii civile în procesul de repartizare a fondurilor anticorupţie, cu participarea experţilor străini din partea donatorilor. Un asemenea procedeu poate reduce drastic efectul mimării luptei cu corupţia, caracteristică actualei situaţii în acest domeniu în R. Moldova.
Cristina Ţărnă, vicedirector CNA
În cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare. În ultimii 3 ani, CNA a fost antrenat în mai multe proiecte de asistenţă externă, susţinute financiar de către UE prin intermediul PNUD-Moldova, GIZ şi KPMG-România, Consiliul Europei. În cadrul Programului TAIEX, susţinut din fonduri UE, angajaţii CNA au beneficiat de mai multe cursuri de instruire. În cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare.
Vitalie Nagacevschi, Jurişti pentru Drepturile Omului
Este ştiut că, în R. Moldova, corupţia s-a infiltrat peste tot. Avem corupţie mică, avem corupţie mare. În ceea ce priveşte lupta cu corupţia, aceasta are loc, dar la nivelul corupţiei mici. În corupţia mare sunt implicate persoane „mari”, de care depinde lupta cu corupţia mare. Astfel, avem o situatie curioasă: banii destinaţi luptei cu corupţia ajung pe mâna persoanelor corupte, care ar trebui să combată corupţia, altfel spus, să lupte cu sine insuşi. În consecinţă, aceste persoane mimează lupta cu corupţia prin sancţionarea celor implicaţi în mica corupţie, deturnează fondurile destinate luptei cu corupţia, iar marea corupţie îşi caută de treabă. Asta e.
