Corupţie „mică”, corupţie „mare”

„Problema corupţiei în R. Moldova va rămâne, dacă judecătorii vor continua să aplice doar amenzi celor implicaţi în scheme de corupţie… UE vrea să vadă performanţe în lupta cu corupţia şi va cere socoteală pentru banii destinaţi combaterii corupţiei…” (Din declaraţia directorului CRPE, Cristian Ghinea)

Lupta cu corupţia: unde-s banii? 

Alecu-RenitaAlecu Reniţă, preşedinte MEM

Controlul asupra fondurilor este, cred eu, o decizie dictată de ineficienţa instituţiilor care se prezintă ca luptători contra corupţiei, dar în realitate nu rezolvă nimic şi risipesc milioane. Este straniu să auzi cum anumite instituţii şi ONG-uri, specializate pe combaterea corupţiei, văd corupţia pe durata unui proiect, iar când se termină proiectul – se termină şi lupta cu corupţia. Asemenea proiecte nu au rost, ele nu rezolvă nimic, creează doar iluzia luptei cu corupţia. E nevoie de a orienta proiectele spre eliminarea factorilor care generează corupţia şi spre educarea spiritului civic al cetăţenilor, care sunt coparticipanţi la întreţinerea corupţiei.

338-georgia-Ion-GuzunIon Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Ca să fie mai clar ce se întâmplă în lupta cu corupţia, vă dau un exemplu: din 198 de sentinţe penale, în perioada 2010 – 2012, în 77% din cazuri, instanţele judecătoreşti au aplicat, ca sancţiune, amenda penală, în 11% – suspendarea executării penale şi doar în 1,5% – privaţiune de libertate. Există cel puţin două chestiuni care dau de gândit: 1. Fie urmărirea penală este defectuoasă, 2. Fie instanţele judecătoreşti tolerează actele de corupţie prin aplicarea unor sancţiuni foarte blânde. Mai există încă ceva: lipsa de consecutivitate din partea clasei politice, care, în declaraţii, luptă cu corupţia, dar dincolo de declaraţii nu se vede nimic.

Anatol-TaranuAnatol Ţăranu, analist politic

Deocamdată, fondurile europene destinate combaterii corupţiei sunt gestionate în R. Moldova de o manieră puţin eficientă. Acest efect, sau această lipsă de efect, se explică prin faptul că, deseori, fondurile sunt gestionate de decidenţii politici care, ei înşişi, în multiple cazuri, sunt „generatorii” corupţiei. Pentru a rupe acest lanţ vicios, e nevoie de implicarea cât mai largă a societăţii civile în procesul de repartizare a fondurilor anticorupţie, cu participarea experţilor străini din partea donatorilor. Un asemenea procedeu poate reduce drastic efectul mimării luptei cu corupţia, caracteristică actualei situaţii în acest domeniu în R. Moldova.

Cristina Ţărnă, vicedirector CNA

În cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare. În ultimii 3 ani, CNA a fost antrenat în mai multe proiecte de asistenţă externă, susţinute financiar de către UE prin intermediul PNUD-Moldova, GIZ şi KPMG-România, Consiliul Europei. În cadrul Programului TAIEX, susţinut din fonduri UE, angajaţii CNA au beneficiat de mai multe cursuri de instruire. În cadrul tuturor proiectelor de asistenţă externă de care a beneficiat CNA, fondurile destinate realizării proiectelor au fost gestionate direct de către finanţatori şi agenţiile de implementare.

Vitalie-NagacevschiVitalie Nagacevschi, Jurişti pentru Drepturile Omului

Este ştiut că, în R. Moldova, corupţia s-a infiltrat peste tot. Avem corupţie mică, avem corupţie mare. În ceea ce priveşte lupta cu corupţia, aceasta are loc, dar la nivelul corupţiei mici. În corupţia mare sunt implicate persoane „mari”, de care depinde lupta cu corupţia mare. Astfel, avem o situatie curioasă: banii destinaţi luptei cu corupţia ajung pe mâna persoanelor corupte, care ar trebui să combată corupţia, altfel spus, să lupte cu sine insuşi. În consecinţă, aceste persoane mimează lupta cu corupţia prin sancţionarea celor implicaţi în mica corupţie, deturnează fondurile destinate luptei cu corupţia, iar marea corupţie îşi caută de treabă. Asta e.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Teodor

    Statul “se poate” de comparat ca un copil al societăţii … Şi dacă părinţii pe copilul dlor îl formează/cresc ca o persoană iresponsabilă respecivul copil devine iresponsabil faţă de părinţii al săi. Aşa şi în R.Moldova – cetăţenii îşi “alintă” guvernătorul prin formarea iresponsabilităţii al guvernătorului pentru actele sale ilegale în desfrîu, şi fără a se impune legal responsabilitate personală al acestor funcţionari, cinovnici, demnitari …

  2. vera

    LUPTA cu CORUPTIA

    Unde-s banii mai,golani –
    Deveniti milionari,
    Ca coruptia tot creste
    Europa ne plateste,
    Dar in loc sa o distrugeti
    Voi mai bine banii sugeti?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *