Filat pe mâna lui Tănase, Panţâru, Dolea, Răileanu, Popa şi Băieşu

Pe 22 aprilie, de ziua lui Lenin, Curtea Constituţională va examina dosarul privind desemnarea unui premier interimar

Pe 11 aprilie, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal (PL) a depus o sesizare la Curtea Constituţională (CC) privind interimatul funcţiei de prim-ministru în exerciţiu al R. Moldova.

Sesizarea a fost depusă după ce liderul PL, Mihai Ghimpu, declarase că aflarea lui Vlad Filat în funcţie este ilegală, solicitându-i preşedintelui Nicolae Timofti să desemneze un premier interimar. În acest context, directorul adjunct al Institutului de Istorie, Stat şi Drept, Andrei Smochină, susţine că PL a comis o confuzie. “Cineva confundă interimatul cu funcţia în exerciţiu. Dar, din moment ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură, el este în drept să îşi exercite atribuţile până la formarea altui guvern. Şi nu putem vorbi aici de incompatibilitatea prim-ministrului”, a explicat Smochină.

Pe 10 aprilie, curent, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat pentru funcţia de prim-ministru. Decizia a fost luată în urma consultărilor purtate cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare ale PD, PL şi PLDM.

PL vrea un răspuns până la investirea guvernului

„În conformitate cu Constituţia R. Moldova, art. 98, alineat (1) am purtat consultări cu fracţiunile parlamentare, dar şi cu grupuri de deputaţi, cu scopul identificării unui candidat pentru funcţia de premier. La consultări nu s-a prezentat fracţiunea PCRM, deşi a fost invitată. În urma acestor discuţii am luat decizia să-l desemnez în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru pe domnul Vlad Filat, preşedinte al PLDM. Conform Constituţiei, domnul Filat are la dispoziţie 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului”, a declarat Timofti pe 10 aprilie.

A doua zi, pe 11 aprilie, liderul PL, Mihai Ghimpu, a depus o sesizare la CC prin care solicită, în regim de urgenţă, un răspuns la sesizarea privind interpretarea unor prevederi ale articolelor 98, 100, 101, 103 şi 106 din Constituţie.

Pe 15 aprilie, şi deputatul PL Valeriu Munteanu a trimis o scrisoare CC prin care solicită examinarea sesizării PL până la investirea în funcţie a unui nou guvern. “Cu referire la sesizarea Curţii Constituţionale, înaintată de un grup de deputaţi cu referire la interpretarea prevederilor art. 101 şi a altor articole din Constituţie, care ţin, printre altele, de interimatul funcţiei de prim-ministru pentru perioada în care guvernul se află în demisie, vă solicităm să examinaţi această sesizare într-un termen cât mai restrâns, mai ales luând în considerare că, în viitorul cel mai apropiat, se vor desfăşura evenimentele legate de investirea noului guvern. Examinarea ar fi binevenită şi necesară până la investire”, mai scrie Munteanu.

Confuziile PL-ului

În aceeaşi ordine de idei, fracţiunea parlamentară a PL a solicitat Curţii să emită o Hotărâre privind interpretarea dispoziţiilor constituţionale prin explicarea şi elucidarea a două întrebări. “Prim-ministrul unui guvern demis prin moţiune de cenzură, adoptată în rezultatul neîncrederii acordate de Parlament pentru acuzaţii de corupţie, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi trafic de influenţă, este în drept să exercite în continuare mandatul de prim-ministru până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, ori preşedintele R. Moldova este obligat să desemneze prin decret, un alt prim-ministru interimar, din rândul membrilor guvernului demesionat”, se întreabă fracţiunea PL.
Andrei Smochină, director adjunct al Institutului de Istorie, Stat şi Drept, participant la elaborarea şi redactarea Constituţiei, susţine că, în acest caz, nu poate fi vorba de desemnarea unui prim-ministru interimar şi că PL comite o confuzie.

„Avem moţiunea de cenzură la care a fost demis guvernul. S-au respectat toate legile şi regulile. Au fost în conformitate cu Constituţia. Eu îi înţeleg foarte bine pe toţi. Numai că în situaţia respectivă se confundă cu interimatul şi am auzit în presă că se vorbeşte şi de imposibilitatea prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile. Or, art. 101 din Constituţie spune că în cazul imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, Preşedintele R. Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează, dacă Prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern. Însă noi aici avem cazul moţiunii de cenzură când Parlamentul a dat vot de neîncredere guvernului, şi nu premierul şi-a dat demisia din propria dorinţă sau din motive de boală”, explică Smochină.

Emoţiile unor politicieni

Directorul adjunct al Institutului de Istorie, Stat şi Drept mai spune că preşedintele va desemna în mod obligatoriu o altă persoană în calitate de prim-ministru interimar atunci când premierul este în imposibilitate, adică este bolnav sau din alte motive. Însă din moment ce guvernul a fost demis prin moţiune de cenzură el este în drept să îşi exercite atribuţile până la formarea altui guvern. “Am mai văzut că unii politicieni se arată nemulţumiţi că preşedintele l-a desemnat din nou pe acelaşi premier. Legea nu interzice”, comentează Smochină.

Întrebarea a doua pe care fracţiunea PL ţine să o lămurească la Curtea Constituţională este: “desemnarea de către Preşedinte a premierul interimar din membrii Guvernului demisionat, consultarea fracţiunilor parlamentare în privinţa candidaturii ce urmează a fi desemnată din rândul membrilor guvernului demis este obligatorie sau desemnarea, la caz, a prim-ministrului interimar este un drept discreţionar al Preşedintelui R. Moldova?”.

Expertul Andrei Smochină e de părere că, după moţiunea de cenzură, preşedintele a respectat toate articolele din Constituţie. “Preşedintele s-a adresat tuturor partidelor politice, solicitându-le la consultări şi îndemnându-le să înceapă negocierile pentru desemnarea unui premier. Eu aici văd mai mult nişte emoţii ale unor politicieni, deşi oricine este în drept să apeleze la Curte cu orice sesizare”, a mai spus Smochină.

I.S.