Feţele diferite ale candidaţilor

Majoritatea candidaţilor înscrişi în cursa prezidenţială le promit alegătorilor că vor combate corupţia, vor crea locuri de muncă bine plătite şi vor majora pensiile până la nivelul celor din UE. Alţii merg şi mai departe şi promit educaţie şi asistenţă medicală gratuită, pâine la preţ de doi lei şi locuinţe sociale cu rate lunare de 300 de lei. În actuala campanie, toţi candidaţii vorbesc despre „interesul cetăţenilor” şi „bunăstarea” de care vor avea parte odată cu alegerea lor în funcţia de şef de stat. Asta deşi o bună parte dintre cei care aspiră la înalta funcţie sunt, de ani buni, la guvernare şi au dispus de toate instrumentele necesare pentru a le oferi cetăţenilor bunăstarea.

Şapte din cei 11 candidaţi care se vor regăsi în buletinele de vot la prezidenţialele din 30 octombrie au deţinut anterior, sau încă mai deţin, funcţii înalte în stat. Fiind în aceste funcţii, ei şi-au schimbat deseori poziţia în raport cu anumite subiecte, în funcţie de conjunctura politică în care se aflau în acel moment. Acum câţiva ani, bunăoară, Mihai Ghimpu spunea că „unirea nu va fi niciodată”. Acum, acesta spune că singura şansă a R. Moldova este Unirea cu România. Şi socialistul Igor Dodon considera, în 2008, că integrarea europeană este o prioritate a R. Moldova, după care şi-a schimbat radical discursul, promovând integrarea R. Moldova în Uniunea Vamală.

Marian Lupu, de 15 ani la guvernare

Marian Lupu, candidatul Partidului Democrat (PDM), deţine funcţii înalte în stat şi este membru al partidelor de guvernare de mai bine de 15 ani. Fiind funcţionar public încă din 1991, Lupu a fost promovat pe timpul guvernării comuniste, fiind numit mai întâi viceministru, apoi, în 2003, ministru al Economiei. În martie 2005, a devenit deputat pe listele PCRM, iar ulterior preşedinte al Parlamentului. În 2009, a părăsit PCRM şi a devenit lider al PDM, formaţiune cu care a revenit în Parlament şi care, de 7 ani, se află la guvernare. În decembrie 2010–martie 2012, Lupu a deţinut atât funcţia de preşedinte al Parlamentului, cât şi cea de preşedinte interimar.

Marian Lupu s-a lansat în prezidenţiale cu sloganul „Aud. Ascult. Rezolv”, inspirat, spune el, de la cetăţeni, care aşteaptă ca „viitorul preşedinte să fie un om care să audă vocea lor, să le asculte nevoile şi să le rezolve problemele”. Liderul democraţilor îşi construieşte campania în jurul integrării europene, pe care o prezintă drept „prioritatea majoră şi ultima cale de modernizare a ţării”. Totodată, el militează şi pentru „menţinerea relaţiilor bune cu partenerii din est”. În spoturile electorale şi la întâlnirile cu alegătorii, Lupu vorbeşte despre crearea locurilor de muncă, despre salarii şi pensii mai mari.

Cum a evoluat unionismul lui Ghimpu pe parcursul ultimilor ani

De mai bine de 25 de ani cât se află în politică, Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), şi-a schimbat semnificativ abordările privind unele subiecte politice, în funcţie de partenerii de coaliţie pe care i-a avut. Deşi candidatul PL mizează la aceste alegeri pe electoratul unionist, în statutul formaţiunii nu se face vreo referire la unificarea celor două maluri ale Prutului. Ghimpu s-a lansat în actuala campanie promiţând că, fiind în funcţia de şef al statului, va realiza Unirea cu România, va asigura interconectarea ţării la reţeaua electrică de pe malul drept al Prutului, dar şi la sistemul de distribuţie a gazului românesc, va rezolva problema moldovenilor cu cetăţenie română care nu-şi pot prelungi paşaportul, va dezvolta construcţii de cale ferată europeană pe itinerarul Chişinău-Iaşi. „Ţara noastră este România şi pentru asta vom lupta. Basarabia nu a existat ca stat aparte niciodată. R. Moldova nu are resurse de a trăi pe propriile picioare. Noi trăim doar din sprijinul României şi al UE (…) Unirea cu România este calea cea mai scurtă către UE şi NATO”, declara Mihai Ghimpu la Iaşi, acolo unde, acum două săptămâni, s-a lansat în campanie.

Amintim că, în februarie 2010, pe când deţinea funcţia de şef interimar al statului, într-un interviu pentru „Комсомольская правда”, Ghimpu făcea cu totul alte declaraţii. „Unirea cu România nu va avea loc vreodată! În timpul ultimei vizite a lui Băsescu a devenit clar că niciodată nu vom fi în componenţa României. Moldova este un stat independent. Această speculaţie despre unire trebuie pusă undeva mai departe în beci”, declara atunci Mihai Ghimpu.

În 2013, întrebat „cine conduce R. Moldova”, Ghimpu rostea numele „Plahotniuc” şi spunea că şansele de mai departe ale ţării depind de ce vrea acesta. În ianuarie 2016, însă, liderul PL recunoştea că „din 2009, mergem şi cu Plahotniuc, şi cu Filat” şi îşi punea semnătura pe declaraţia de susţinere a lui Plahotniuc la funcţia de prim-ministru, înaintată lui Nicolae Timofti. La începutul acestei săptămâni, Ghimpu şi-a schimbat iarăşi părerea, afirmând că nu l-ar propune de Plahotniuc la funcţia de premier.

Cu mai puţin de un an în urmă, tot Ghimpu declara în Parlament că nu va face alianţă cu democraţii, liberal-democraţii şi comuniştii, indiferent unde ar fi ultimii. La scurt timp, deputaţii PL s-au alăturat celor 14 transfugi din PCRM şi au constituit împreună majoritatea parlamentară formată de PDM.

Fost deputat şi premier, acum se vrea Preşedinte

Candidatul Partidului Popular European din Moldova (PPEM) la funcţia de şef al statului, Iurie Leancă, este şi el familiar cu înaltele funcţii în stat. După ce a fost deputat şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în martie 2013, devine prim-ministru, funcţie pe care a deţinut-o până în februarie 2015. De perioada aflării sale la şefia Guvernului se leagă „furtul miliardului” şi acordarea creditelor de urgenţă din bugetul BNM celor 3 bănci falimentate, bani transformaţi acum în datorie de stat. Întrebat, într-o emisiune TV, despre delapidările din sistemul bancar, Leancă a răspuns că „am fost doar prim-ministru, nu am fost nici procuror, nici judecător”.

În prezidenţiale, Leancă mizează pe electoratul pro-european, având sloganul „Mergem spre Vest. Facem Moldova prosperă”. Ca şi alţi candidaţi, Leancă le promite cetăţenilor „bunăstare şi prosperitate cu salarii şi pensii apropiate de cele vestice, justiţie independentă, realizarea unei axe Moldova–România–Germania, guvernare transparentă şi profesionistă, dar şi crearea condiţiilor pentru întoarcerea acasă a celor plecaţi”.

Candidata lui Şor promite pâine de doi lei

Inna Popenco, candidata Mişcării social-politice „Ravnopravie”, care urmează să fie redenumită în „Partidul Şor”, s-a lansat în electorală printr-un protest organizat la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde se examina recursul avocaţilor privind eliberarea din arest la domiciliu a şefului său de partid şi primar de Orhei, Ilan Şor, anchetat pentru fraude bancare. Printre promisiunile electorale generoase, Popenco a ţinut un discurs în susţinerea lui Şor, promovând că de numele acestuia „sunt legate speranţele noastre pentru o viaţă mai bună, prosperă, pentru dreptatea socială”. Totodată, Popenco l-a înregistrat pe Ilan Şor la CEC în calitate de persoană de încredere. După demers, avocaţii lui Şor au solicitat în instanţa de judecată schimbarea măsurii de arest la domiciliu pentru clientul lor, astfel încât acesta „să se poată întâlni cu alegătorii”. Pe 11 octombrie, judecătoria Buiucani a respins demersul avocaţilor. Anterior, în 2015, printr-un artificiu electoral similar, Şor a scăpat de arest, după ce şi-a anunţat candidatura la funcţia de primar de Orhei.

În acelaşi timp, Inna Popenco se arată convinsă că, fiind susţinută de Şor, „realizările din Orhei” pot fi extinse în toată Moldova. „Împreună vom stopa conflictele politice, care distrug statul, vom obţine implementarea medicinei gratuite, învăţământului specializat garantat de stat, vom extinde proiectele sociale… Vom deschide magazine sociale în toate localităţile”, a dat asigurări candidata Popenco în timpul evenimentului de lansare în electorală. Promisiunile populiste nu se opresc aici. Prin mesajele de pe panourile electorale Inna Popenco încearcă să-şi convingă alegătorii că, dacă ea va ajunge preşedinte, pâinea va costa 2 lei, iar familiile tinere vor beneficia de locuinţe sociale cu rata lunară de 300 de lei.

PS: prin decizia Curții de Apel (CA) Chișinău, candidata Inna Popenco a fost exclusă din cursa electorală. Sâmbătă, 22 octombrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia CA și, astfel, Popenco nu se va regăsi în buletinele de vot la alegerile prezidențiale din 30 octombrie.

Dumitru Ciubaşenco, jurnalistul cu aspiraţii politice

De 30 de ani în presă, jurnalistul Dumitru Ciubaşenco a făcut mai multe oscilaţii în sfera politică din R. Moldova. În perioada sovietică, a activat la agenţiile de ştiri oficiale, ulterior a devenit fondator şi redactor-şef al ziarului „Republica”, organ al Partidului Social-Democrat condus în acea perioadă de Oazu Nantoi. În anii guvernării comuniste, a criticat dur regimul Voronin, dar şi pe liderul PPCD, Iurie Roşca, despre care spunea că este o formaţiune dăunătoare. Treptat, Ciubaşenco a început să dea semne de îngăduinţă faţă de unii politicieni.

Deşi mereu se pronunţa în favoarea Rusiei şi se declara anti-european, în 2009, Ciubaşenco, fără a fi membru de partid, a participat la alegerile parlamentare anticipate, fiind al 25-lea pe lista PLDM, partid care statuează în programul său drept obiectiv aderarea R. Moldova la UE.

Ciubaşenco declara într-o conferinţă de presă, alături de fostul lider PLDM, Vlad Flat, că „poziţia partidului îmi este foarte apropiată”, dar şi că „PLDM este un partid echilibrat, cu o echipă competentă şi cu o poziţie moderată”. La scurt timp, Ciubaşenco a primit „Ordinul Republicii” din partea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Ulterior, el s-a distanţat de PLDM.

La scrutinul parlamentar din 28 noiembrie 2010, Ciubaşenco figura deja pe poziţia cinci pe listele Partidului Umanist din Moldova. Ciubaşenco era purtătorul de cuvânt şi a contribuit esenţial la promovarea imaginii liderului formaţiunii, ex-directorul SIS, Valeriu Pasat, care a iniţiat o campanie de „renaştere spirituală ortodoxă”, în care promova slogane anti-europene, dar pro-ruse şi pro-Uniunea Vamală Rusia—Belarus—Kazahstan.

În parlamentarele din noiembrie 2014, ziarul „Panorama”, condus de Dumitru Ciubaşenco, a apărut în ediţii speciale dedicate în totalitate promovării partidului condus de Renato Usatâi.

„Când primim mandatul din partea cetăţenilor, vom dizolva Parlamentul. Şi vom deschide calea pentru alegeri parlamentare anticipate, după care va fi formată o nouă majoritate şi un nou guvern”, afirmă Ciubaşenco despre planurile la preşedinţie. „Poziţia mea şi poziţia Partidului Nostru constă în următoarele: trebuie să introducem un moratoriu pe discuţii geopolitice şi să stăm măcar cinci, şase, opt ani pe loc, acasă, în Moldova, să facem ordine. Apoi, poate, facem un referendum, peste şase-opt ani, despre vectorul geopolitic”, spune candidatul.

Promisiunile şi „contractul” Maiei Sandu cu cetăţenii

Maia Sandu, ex-ministră a Educaţiei, candidata comună a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA) şi Partidului Liberal Democrat (PLDM), a declarat că prima prioritate pe agenda sa în calitate de preşedinte va fi reformarea instituţiilor responsabile de combaterea corupţiei. Totodată, în cadrul unui eveniment electoral la Hânceşti, Maia Sandu a propus semnarea unui aşa-zis „contract social cu cetăţenii”, prin care candidata PAS şi-a asumat o serie de obligaţii, în cazul în care va deveni preşedinte. Printre acestea, Sandu a enumerat promovarea în funcţii de răspundere, atât politice cât şi din sistemul judiciar, doar a oamenilor integri, investigarea furtului miliardului cu ajutorul asistenţei internaţionale, întoarcerea banilor şi pedepsirea celor vinovaţi. Ea a mai promis mai multă transparenţă în administraţia publică şi că va fi apărătoarea vectorului european al R. Moldova. Ca şi contracandidaţii săi, Maia Sandu vorbeşte despre necesitatea creării locurilor de muncă şi asigurarea bunăstării cetăţenilor.

Igor Dodon – de la comunistul pro-european, la socialistul pro-rus

Flexibilitatea politică îl caracterizează şi pe liderul socialist Igor Dodon. În iunie 2008, deţinând funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanâi, acesta declara că „integrarea europeană este, bineînţeles, o prioritate a R. Moldova”, dar că până a vorbi despre aderarea la UE trebuie implementate standardele şi reformele europene. Odată cu accederea în Legislativ, poziţia lui Dodon s-a schimbat. Întrebat, în aprilie 2011, de ce a decis să candideze pentru fotoliul de primar de Chişinău, Dodon, pe atunci încă membru al PCRM, avea următoarea explicaţie: „Nu mă simt bine în Parlament, politica nu este pentru mine, optez pentru obiective şi soluţii concrete”. Câteva luni mai târziu, acesta pleacă din PCRM şi devine lider al PSRM. „Să vorbim despre faptul că vom deveni parte a Uniunii Vamale fără un hotar comun este o utopie”, declara atunci Dodon. Doi ani mai târziu, acesta se contrazice din nou în propriile afirmaţii şi promovează deja aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan: „Integrarea Europeană sună bine, dar arată rău. Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza haos, dezbinare şi pierderea statalităţii. Moldova are nevoie de altă cale. Uniunea Vamală va asigura o dezvoltare social-economică stabilă a R. Moldova”. După scrutinul din 30 noiembrie 2014, Dodon declara că, la prima şedinţă a Parlamentului, socialiştii vor ieşi cu o propunere privind denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi venea cu soluţii la problema transnistreană: „Am putea să ne înţelegem cu Transnistria şi Găgăuzia cu privire la crearea unui stat federativ ce va intra în Uniunea Vamală”.

În programul electoral pentru prezidenţiale, Dodon spune că va restabili parteneriatul strategic cu Rusia, iar prima vizită în calitate de preşedinte o va întreprinde la Moscova. Socialistul nu mai vorbeşte despre aderarea la Uniunea Vamală. La fel ca şi Ciubaşenco, Dodon afirmă că imediat ce accede la Preşedinţie va cere alegeri parlamentare anticipate. Deşi pledează pentru interzicerea unionismului, recent a declarat că „niciodată nu am fost antiromâni şi nu vom fi antiromâni. România este stat vecin, sunt prietenii noştri, sunt fraţii noştri”.

Promisiunile unui candidat independent

Candidata independentă Silvia Radu s-a lansat în electorală în faţa Reşedinţei de Stat. Ea a promis că, odată ajunsă la preşedinţie, va iniţia reforme economice şi va contribui la promovarea politicilor care vor crea locuri de muncă şi vor atrage investiţii. „Sunt convinsă, rolul şi misiunea preşedintelui R. Moldova trebuie să fie alta decât cea pe care o avem astăzi. Vom realiza împreună o campanie care se bazează pe unitate şi puterea cetăţenilor, indiferent de apartenenţa etnică, socială, politică, indiferent de limba pe care o vorbesc”, a declarat Silvia Radu în ziua lansării, precizând că asigurarea socială şi educaţia sunt priorităţile sale. Sloganul candidatei este: „Silvia Radu – preşedintele tău independent!”.

De la proteste la Preşedinţie

Cunoscută opiniei publice pentru protestele sale din ultimul deceniu, majoritatea dintre ele în faţa Primăriei Chişinău, activista Maia Laguta a avut mai multe tentative eşuate de accedere în funcţii publice. La 6 martie 2005 şi 28 noiembrie 2010, a participat la parlamentare în calitate de candidat independent, iar în iunie 2011 a participat la alegerile locale în calitate de candidat la funcţia de primar de Chişinău, fiind desemnată de Partidul „Patrioţii Moldovei”. Laguta a mai participat şi la alegerile locale din 2015, pentru funcţia de consilier municipal, însă şi de această dată fără succes. În acest răstimp, ea a organizat diverse proteste, cu participarea pensionarilor, orientate mai ales împotriva majorării tarifelor la întreţinere, dar şi împotriva guvernanţilor şi a administraţiei publice locale, despre care afirmă că au furat şi sărăcit poporul. Aceleaşi deziderate le promovează şi în prezidenţialele din acest an. Chiar dacă printre semnăturile prezentate la CEC au fost identificate şi patru liste cu semnături colectate de grupul de iniţiativă al altui candidat, dar şi 21 de „suflete moarte”, instituţia a înregistrat-o pe Laguta în electorală. Simbolul electoral al acesteia este cuvântul „MAIA”, scris cu majuscule pe fundal alb. În timp ce aceasta declară că acest simbol electoral i-a fost sugerat de susţinători, Maia Sandu, candidată cu acelaşi prenume, califică alegerea Maiei Laguta drept o încercare de „furt al identităţii”.

Deşi acum aspiră la fotoliul de preşedinte, în 2009, atunci când a fost reţinută de poliţie, interzicându-se protestele pe durata unui miting al PCRM, Laguta afirma că „deseori am solicitat să fie desfiinţată Preşedinţia, deoarece pentru noi, pentru 3 milioane de oameni, este prea mare greutate 101 parlamentari, cei mai mulţi din toată Europa, e greu să întreţinem Preşedinţia, ei toţi sunt businessmani, trăiesc foarte bine. Am avut lozinci ca: „Nu preşedinţiei, pe Voronin în bordei!”, „Muncitorii sunt prefăcuţi în robi!”.

Unirea – disputată de doi candidaţi

Ana Guţu, candidata Partidului Unionist „Dreapta”, s-a lansat în campanie cu sloganul „Împreună facem unirea”. În timpul evenimentului de lansare, Ana Guţu a declarat că „R. Moldova, în afara trupului ţării-mamă România, nu este capabilă să existe. Nu mai dorim să fim un stat independent în care corupţia este la putere”. Deşi, cel puţin la nivel declarativ, au acelaşi scop – Unirea R. Moldova cu România, Ana Guţu l-a criticat repetat pe alt candidat care se declară unionist – Mihai Ghimpu. De altfel, cei doi au fost colegi de partid şi de Parlament până în 2013, când Ana Guţu a părăsit PL, formând, împreună cu alţi colegi, Partidul Liberal Reformator (PLR). Ulterior aceasta a părăsit şi PLR-ul şi şi-a fondat propria formaţiune – Partidul Unionist „Dreapta”.

„Un rezultat al rugăciunii şi al reflectării”

În 2009, cu puţin timp înainte de a ajunge în Parlament, Valeriu Ghileţchi îşi argumenta prezenţa pe listele PLDM prin faptul că „orice decizie importantă pe care o iau în viaţă e un rezultat al rugăciunii şi al reflectării asupra opţiunilor pe care le am”. Politicianul, care nu a aderat, totuşi, la partid, afirmă că „echipa propusă de PLDM este una dintre cele mai competente şi capabile, în stare să guverneze în condiţiile unei situaţii extrem de dificile, atât în ţară, cât şi în lume”. Părerea sa s-a schimbat semnificativ în aprilie, curent, când a fost exclus din fracţiunea parlamentară a PLDM, pentru că nu ar fi respectat deciziile fracţiunii. „Când nu mai ai încredere în formaţiunea în care ai fost (…) ce este mai important să fie respectat, convingerea şi responsabilitatea deputatului în faţa alegătorilor sau deciziile fracţiunii din care el face parte?!”, se întreba deputatul Ghileţchi. Şi dacă unele promisiuni enunţate acum şapte ani s-au confirmat, precum marcarea în R. Moldova a Zilei Familiei, atunci, un proiect de lege „pentru prevenirea şi combaterea imoralităţii, care ar cere posturilor de radio şi TV să revizuiască programele pe care le emit şi să elimine emisiunile şi filmele cu caracter imoral”, nu s-a regăsit în portofoliul deputatului.

În programul său electoral, Ghileţchi promovează lupta cu corupţia, integritatea statală, condiţii avantajoase pentru dezvoltarea agriculturii, businessului mic şi mijlociu, dar şi dezvoltarea relaţiilor multilaterale şi reciproc avantajoase cu toate ţările deschise pentru cooperare cu R. Moldova.

Un alt candidat înregistrat inițial la CEC, Andrei Năstase, înaintat de Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr”, a declarat în cadrul unui eveniment public că se retrage din cursa prezidenţială în favoarea candidatului PAS, Maia Sandu. Joi, 20 octombrie, acesta și-a oficializat retragerea printr-o cerere depusă la CEC.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. Simion

    Cu exceptia dnei Maia Sandu, poate si a dnei Ana Gutu, celelalte fete sunt mecle oportuniste, mincinoase, perverse, ranchiunoase, leproase, sabotoare si subjugate de Mafia Plaha. Adica o masca-n alta. Adica un absorbant in altul. Nimic mai firesc. Toata actiunea politica a fetelor tabacite de zgura si de ura impotriva dnei Maia Sandu au fost constant dominate de patima de a stapani nepozitv si nerodnic sub stapanirea stapanului absolut care stapaneste pentru a stapani, fura, ameninta, linsa. Parafrazandu-l pe Obama, nu stim ce cred fetele grosiere care dau tarcoale cotetutului ratei mute, dar suntem siguri ca EA (Maia Sandu) va fi un presedinte de nota 10+.

  2. Marghita dela Smil

    motto:
    NUMAI RE-UNIREA noastră cu România Mare europeană –
    Vechea Dacie Stră-Bună Zalmoxiană
    NE ESTE SALVAREA și Re-Venirea la Normalitate!
    – În baza Re-Stabilirii „ACTULUI RE-UNIRII” pt. TOTDEAUNA a Basarabiei cu România
    din 27 martie 1918 votat de SFATUL ȚĂRII de la Chișinău !
    – Și în baza Rezoluției 148 a Senatului American din 28 iunie 1991
    referitor la Nordul Bucovinei și Basarabiei istorice, teritorii românești rupte de ocupația rusească din 28 iunie 1940
    în baza protocoalelor secrete din 23 august 1939 dintre Germania fascistă și Rusia comunistă
    – și cu trimitere la Tratatul de Pace de la Paris din 28 Octombrie 1920
    întrucât Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi restul statelor aliate
    au aprobat şi au recunoscut în mod explicit Re-Unirea Moldovei cu România.
    LA DATORIE cu documentele în mână !
    /cum îi place să spună Președintelui Klaus Johannis Neamț/
    ——————————————————————––––––––––––

  3. dany2018

    Poate aflam ce legaturi sunt intre Usatai , Dodon si miliardul de dolari furat din bancile tarii…

  4. relu

    Astia toti au vile, bani, masini, bodiguarzi, jacuzi, in timp ce moldovenii lui Stefan se necajesc sa cumpere o bucata de paine! Si mai si mint… Unde e miliardul, hotilor?

  5. Marian A

    Indiferent cine iese, sper sa scoata tara din saracie si sa o aseze pe o orientare mai sanatoasa, cu nivel de trai in crestere si investitori straini. Lucruri greu de facut daca RM are atatia corupti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *