Fără „spete” — eşti nimeni
Ce poţi rezolva în R. Moldova fără a da mită?
Mihai
În R. Moldova te poţi descurca în două cazuri: ori ai nănaşi, fini, cumetri, nepoţi şi alte rude prin parlament, guvern, partide, ori trebuie să dai mită. Fără să pui banul la bătaie nu rezolvi nimic dacă nu ai spete. Eu mă bucur că dl Leancă conştientizează pericolul nepotismului şi al cumetrismului pentru R. Moldova, să ne spună, însă, cum s-a întâmplt că are doi fini în ambasadele R. Moldova în străinătate? Şi aşa-i peste tot, în toate instituţiile de stat. De aici şi marea corupţie, pentru că se spală mână pe mână. S-a mers prea departe. Ne lipsesc nişte lideri serioşi, cu demnitate, pentru care legea ar fi lege.
Alexei
E foarte greu să faci ceva, să rezolvi, uneori, o problemă elementară, fără a da mită. Doar dacă ai relaţii „sus”. Eu, din principiu, nu dau mită, dar respectarea acestei reguli costă. Eu am fost concediat cu doi ani până la pensie. Am lucrat în serviciul hotelier. Sunt tehnician şi îmi cunosc bine meseria, dar am rămas fără lucru, pentru că nu eram nici naşi şi nici fini cu şeful. Iar în locul meu a fost adusă o rudă a cuva, „cu recomandare”. ştiţi ce înseamnă să rămâi fără lucru la 60 de ani? Nu are nevoie nimeni de tine. Dacă aş fi fost mai tânăr, aş fi plecat. Dar am o soţie bolnavă şi, pur şi simplu, nu am încotro.
Victoria
Nu cred că, în R. Moldova, toată lumea dă mită, dar pentru asta trebuie să ai mare tărie de caracter. Pentru omul simplu, e foarte greu să reuşească ceva într-o societate în care toate se ţin pe relaţii speciale (de rudenie) sau pe bani, mai ales pentru cei tineri, care, deşi au capacităţi, dacă nu au o relaţie în lumea celor „cu influenţă” sau un ban de plătit „taxele”, e jale. De aici şi sărăcia, şi corupţia, şi lipsa de perspectivă, şi exodul populaţiei. E greu. Declaraţii se fac de ani de zile. Lumea ascultă, aşteaptă să vadă ce urmează, şi dacă nu urmează nimic, mâna pe geantă şi – la drum, în Italia, Australia, America…
Victor
Dacă are omul o problemă, până nu dă, nu rezolvă. Mai contează şi cât dă. Am trecut, personal, prin asta, dar nu am putut face faţă „taxei”, am scuipat şi am lăsat totul baltă. Nu e simplu. Credeţi că degeaba îşi iau oamenii lumea în cap şi pleacă? Nu de sărăcie pleacă, ci de nedreptate. Păcat de copiii iştia care vin din urmă. Ce văd ei? Mizerie, vorbe goale, hoţie, minciună, mankurţi ghiftuiţi la putere… Cine poate pleca, să plece cât nu e târziu. Eu am plecat şi am revenit de câterva ori şi în loc de bine am găsit tot mai rău. Degrabă bine în Moldova nu va fi. Până nu vom ieşi la un mal, bine nu va fi.
Vladimir
Complicat. E o boală foarte grea şi molipsitoare. şi problema nu e în rude – că fraţi, prieteni, nănaşi, fini şi alt gen de rude au nu numai moldovenii. Problema e alta: că nănăşismul şi nepotismul nu trebuie să fie criteriu de angajare sau promovare în serviciul public. Asta-i conflict de interese. La noi, din păcate, acest conflict de interese şi de rudenie a devenit normă nescrisă. Dacă am pe cineva „sus”, eu-s rege, dacă nu am pe nimeni, sunt nimic. Iar asta înseamnă că la capitolul democraţie R. Moldova stă foarte prost, pentru că într-o democraţie legea guvernează în stat, nu nănaşii, nepoţii sau cumetrii.