Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” pe masa justiţiei
Avocaţii cetăţenilor aflaţi în străinătate care nu au putut vota la 13 noiembrie din cauza epuizării buletinelor de vot au contestat în instanţă hotărârile Consiliului Electoral al Circumscripţiei municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetăţeni și să le remită Curţii Constituţionale (CC), motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător. La 21 noiembrie, avocaţii Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, mandataţi de către 143 de cetăţeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franţa, Irlanda și Germania, au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru. În baza hotărârilor instanţei, dar și în temeiul Raportului privind rezultatele alegerilor, semnat de Comisia Electorală Centrală (CEC), CC urmează să decidă dacă validează scrutinul și mandatul președintelui ales, Igor Dodon. Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” va fi examinat la 25 noiembrie de către magistrata Djeta Chistol.
Contestaţiile diasporei „au rămas în aer”, după ce, la 16 și 17 noiembrie, Consiliul Electoral al Circumscripţiei municipale Chișinău nr.1 a adoptat două hotărâri prin care decide să ia act de contestaţiile depuse de diasporă și să le „remită CC pentru a fi luate în calcul la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de președinte al R. Moldova”, în timp ce Codul Electoral prevede expres că „încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de instanţele de judecată” și nu ţin de competenţa CC. „În mod cert, CC nu poate să examineze aceste contestaţii, pentru că nu poate administra nici probe, nu poate invita martori, nu poate verifica dacă a fost omul acela la votare, dacă a fost realmente împiedicat să voteze sau nu”, a declarat Rodica Secrieru, secretară generală a CC.
Cu toate acestea, în Raportul privind Rezultatele alegerilor, CEC lasă la discreţia CC să aprecieze consecinţele asupra totalizării rezultatelor legate de imposibilitatea celor 4031 de cetăţeni de a vota. Acţiunile sunt calificate de către avocatul Eduard Digore drept o pasare a responsabilităţilor de către autorităţi.
Diaspora, pregătită să meargă la CtEDO
Deși au fost mandataţi prin semnătură de doar 143 de cetăţeni din diasporă, avocaţii spun că reprezintă interesele tuturor celor din diasporă. Ei susţin că cea mai importantă solicitare este ca justiţia să constate violarea dreptului la vot, iar acest litigiu împotriva statului este o premieră pentru R. Moldova. De asemenea, apărătorii cer instanţei să recunoască că s-a admis o atitudine discriminatorie faţă de cetăţenii din diasporă. „Pentru ce statul R. Moldova a tipărit peste trei milioane de buletine, pentru cine le-a tipărit dacă nu le-a trimis în străinătate?”, se întreabă juristul. Avocatul Digore afirmă că, dacă va fi necesar, se va merge la CtEDO, care ar putea obliga statul să achite prejudiciu cetăţenilor din diasporă.
„Cetăţenii nu cer în instanţă recompensarea prejudiciului moral sau material, ei consideră că singurul mod în care se poate repara această eroare este anularea cel puţin a alegerilor în acele secţii de vot, pentru ca ei să poată veni să-și exercite acest drept”, a declarat Eduard Digore. Avocatul precizează că a solicitat ca instanţa să oblige Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să prezinte informaţiile privind cetăţenii din diasporă care au stat la baza deciziei privind deschiderea a numai 100 de secţii de votare în străinătate, pentru a înţelege cine se face vinovat.
În momentul de faţă, în instanţă sunt două cereri de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripţiei municipale Chișinău nr.1, dar ca parte terţă sunt atrase CEC, MAEIE și Guvernul R. Moldova.
Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de președinte al R. Moldova a fost transmis instanţei constituţionale la 21 noiembrie, iar norma legală prevede ca în zece zile de la această dată CC să se pronunțe asupra validării mandatului președintelui ales. Termenul ar putea fi extins, însă, până când vor exista niște hotărâri irevocabile în aceste litigii. „Acum depinde ce informaţii vom avea la dispoziţie. În principiu, CC lucrează cu actele care îi sunt prezentate, raportul CEC şi hotărârile judecătoreşti, care confirmă existenţa unor încălcări eventuale”, a explicat Rodica Secrieru, secretară generală a CC, care a declarat că instituţia a cerut tuturor instanţelor de judecată să prezinte informaţia despre acţiunile electorale pe rol. Rodica Secrieru spune că până la acest moment se cunoaște despre șase cauze la Curtea de Apel Chișinău, două dintre care sunt iniţiate de concurentul electoral Maia Sandu și reprezentantul PAS, Sergiu Litvinenco.
Victoria diasporei în instanţă nu înseamnă anularea rezultatelor de către CC
Ambele cereri de chemare în judecată depuse de diasporă au fost admise, iar vineri, la 25 noiembrie, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, în gestiunea căreia a ajuns unul dintre dosare, urmează să decidă asupra comasării într-un singur litigiu a ambelor cauze. În aceeași ședinţă, CEC ar trebui să prezinte avocaţilor procesele-verbale de la secţiile de votare unde s-au epuizat buletinele, iar MAEIE și Guvernul, datele statistice în baza cărora s-a stabilit locaţia și numărul secţiilor în diasporă. O hotărâre, susţine avocata Veronica Mihailov-Moraru, ar putea fi pronunţată de instanţa de fond abia săptămâna viitoare.
La 23 noiembrie, avocaţii au făcut o interpelare la Procuratura Generală pentru a afla dacă există dosare penale intentate referitoare la cazurile și neregulile sesizate în perioada electorală.
Chiar dacă justiţia va da dreptate diasporei, doar CC e în drept să decidă dacă încălcarea dreptului la vot este în măsură să schimbe rezultatul turului II al scrutinului prezidenţial. Întrebată în cadrul unui interviu dacă cele 4031 de contestaţii pot influenţa decizia CC în situaţia în care diferenţa dintre Igor Dodon și Maia Sandu este de peste 67 de mii de voturi, Veronica Secrieru a declarat că „trebuie să facem distincţia între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferenţă de 1.000 de voturi între doi candidaţi, atunci da, faptul că 1.000 de cetăţeni nu au putut să voteze – aceasta ar influenţa rezultatul final.”
La 21 noiembrie, în cel puţin 30 de orașe din întreaga lume cetăţenii moldoveni au organizat acţiuni de protest și flashmob-uri prin care și-au exprimat dezacordul faţă de rezultatele alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie curent. Diaspora a cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, cetăţenii au solicitat statului organizarea repetată a turului II de scrutin.
La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puţin 14 secţii de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat. Probleme însă au existat și la scrutinele anterioare. Imediat după ce Parlamentul a admis limita de 3 mii de buletine pentru secţiile de peste hotare, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au fost înregistrate 3 cazuri de insuficienţă a buletinelor. Mai mult, nici după ultimele alegeri parlamentare, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secţii de votare din Rusia, România și Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secţii de votare, la Moscova și București, doar câte două secţii de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condiţiile în care ultimele date ale MAEIE arată că peste 800 000 de cetăţeni sunt plecaţi peste hotare.
La 13 noiembrie, cu un avantaj de circa 67 de mii de voturi, Igor Dodon a câștigat alegerile prezidenţiale. Acesta a acumulat 834081 voturi sau 52,11% din sufragii, pe când Maia Sandu a înregistrat o performanţă de 766 593 de voturi sau 47,89% din sufragii.
