Dorin Chirtoacă unu la unu cu Chişinăul?
Ce s-a întâmplat şi ce nu s-a întâmplat în aceşti ani în viaţa Chişinăului?
Sava Mihailicenco, artist plastic
Există schimbări, depinde cine şi cum le vede. La aproape un milion de populaţie, aşteptările sunt diferite, percepţiile – la fel. Nu putem nega că Chişinăul se modernizează, că lucrurile se mişcă, dar se mişcă încet. Problema problemelor este transportul public şi ordinea publică. Uneori nu poţi călca pe trotuare din cauza maşinilor. Fiecare parchează unde îi convine, de parcă nu am avea poliţie. Lipsa parcărilor rămâne o problemă. Altă problemă mare este Chişinăul Istoric. Pierdem şi ce a mai rămas. S-au pus plăcuţe pe faţade şi gata. Cineva crede că lucrurile s-au rezolvat. Nu există o concepţie clară de valorificare a Centrului Istoric. Nu există un cadru legal adecvat. Guvernul dă vina pe Primărie, Primăria pe proprietari şi guvern, iar monumentele de arhitectură continuă să dispară… Primarul vrea să facă multe, dar, bănuiesc, nu toată lumea din anturajul lui este pe aceeaşi undă. Există şi lume cu alte interese, decât cele pentru Chişinău.
Igor Ciuprin, inginer în construcţie
Recunosc, s-au făcut mai multe lucruri bune. E bine că a fost reînnoit parcul de troleibuze, mai rău e că a devenit insuportabilă călătoria cu microbusele. De asemenea, e bine că a fost salvată Valea Morilor, că s-au mai reparat nişte drumuri, că s-au amenajat nişte parcuri, terenuri de joacă pentru copii, etc. Însă, există şi lucruri inadmisibile. Mă refer la ceea ce face Direcţia Arhitectură şi viceprimarul de ramură. E bombă sub primar. „Inovaţia“ cu mansardele este băţ cu două capete. Ei declară că, prin mansardare, rezolvă problema acoperişurilor la blocurile vechi şi cea de dezvoltare a spaţiului locativ. În realitate, însă, sunt încălcate grav normele de securitate în construcţie, pentru că deasupra casei se mai ridică un etaj, după care vin mansardele. Încărcătura e prea mare. Firmele de construcţie au dat de un business foarte profitabil, însă noi trăim într-o zonă seismică. Închipuiţi-vă ce se poate întâmpla la primul cutermur serios.
Nicolae Banaga, fost profesor, pensionar
Faptul că a fost lichidat mirosul cela chinuitor de la staţia de epurare, e mare lucru. Numai cine nu ştie ce coşmar era, nu poate preţui. Închipuiţi-vă ce ar fi fost în Chişinău în vara asta, la temperaturile pe care le avem. Prăpăd. E bine că s-au cumpărat 100 de troleibuze, iar din toamnă vom avea şi uzină de construcţie la Chişinău. Mai bine era dacă le aducea de la Bucureşti şi nu de la Minsk, dar asta-i altă poveste. E bine că există acest proiect „prima casă“, că Chişinăul a devenit mai curat, chiar dacă nu e la nivel european, dar e regretabil că taxele la serviciile comunale s-au scumpit, că nu s-a schimbat prea tare situaţia pe piaţa locurilor de muncă la Chişinău. Am şi un regret. Eu sunt dintre copiii deportărilor şi îmi pare rău că a mai trecut un an şi aşa şi nu avem un monument al deportaţilor. Bine că măcar o Piatră Comemorativă în memoria vicitimelor comunismului s-a instalat în centrul Chişinăului. Tot e înainte.
Ludmila Bolboceanu, profesoară universitară
Ca cetăţean, am aşteptat mai multe, pentru că a promis mai multe. Nu cred că nu a dorit să facă, dar nu a avut cu cine, nu are echipă, nu deţine controlul asupra serviciilor şi asta îi face rău şi lui şi Chişinăului, care este un oraş murdar. Da, a devenit mai îngrijit în centru, dar mergeţi la periferie să vedeţi gunoişti la tot pasul. Primarul nu trebuie să iasă la adunat gunoi prin parcuri, pentru că nu va dovedi niciodată s-o facă. Primăria, Consiliul trebuie să scoată decizii şi sancţiuni care ar obliga lumea să păstreze ordinea. Curăţenia, ordinea publică, drumurile, corupţia din Primărie sunt problemele peste care primarul nu a reuşit să treacă, alături de alte două probleme noi: mansardarea Chişinăului, care nu a fost gândită până la capăt şi demolarea centrului istoric. Primarul trebuie să-şi revadă echipa. Perioada de adaptare a trecut demult şi primarul trebuie să-şi facă nişte concluzii, dacă vrea să facă faţă situaţiei.
