Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Depozitul SIS a fost deschis

Depozitul SIS a fost deschis

300-sis1Scoase din încăperi ermetizate, dosarele arătau altfel decât şi le imaginau cei ale căror nume figurează în ele. Decenii la rând, victimele regimului comunist nu au avut acces la aceste documente. În imaginaţia lor, dosarele din arhivele Securităţii arătau ca nişte mape legate, îngălbenite de timp, cu documente scrise în limba rusă.

După lungi insistenţe, istoricul Ion Stafi a avut acces la dosarul familiei sale, deportate în Siberia, dar în mod selectiv, deoarece SIS acoperise mai multe date la care, în opinia responsabililor acestei instituţii, nu poate avea acces nimeni, timp de 70 de ani. Ion Stafi ne-a povestit de câte demersuri a fost nevoie ca să ajungă, într-o zi, faţă în faţă cu dosarul buneilor şi părinţilor săi.

Pe 9 noiembrie, presa a asistat la un eveniment inedit, desfăşurat la SIS. Primele 5 mii de dosare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar au fost transmise la Arhiva Naţională. Prin această acţiune a început desecretizarea arhivelor naţionale.

În perioada 1930—1951 basarabenii au fost supuşi mai multor valuri de deportări

► În 1930 au fost deportaţi 1.832 de „culaci”;

► În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost deportate 19.109 de persoane;

► În 1945 au fost deportaţi 1.207 de etnici germani;

► În perioada 1946-1949 au fost deportate 2.482 de persoane, „complici ai regimului antisovietic”;

► În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost încărcate în trenuri 12.167 de familii;

► La 1 aprilie 1951 au fost deportaţi 2.617 „sectanţi” (iehovişti şi baptişti).

Evenimentul a avut loc la două zile de la marcarea, pe 7 noiembrie, a Zilei Internaţionale a victimelor comunismului, zi în care au fost comemorate sute de milioane de victime ale regimurilor comuniste.

„A vorbi despre Gulag şi crimele ocupaţiei sovietice înseamnă a continua lupta împotriva comunismului, luptă care nu s-a încheiat”, a declarat preşedintele interimar al R. Moldova în cadrul evenimentului de transmitere a dosarelor din arhivele SIS.

În cadrul evenimentului s-a amintit că transmiterea acestor dosare către Arhiva Naţională constituie un răspuns la numeroasele adresări ale cetăţenilor, care solicitau dreptul de a avea acces liber la aceste dosare, şi se înscrie în prevederile art. 34 din Constituţia R. Moldova, care oferă fiecărui cetăţean acces liber la informaţie.

Mai mult, „asigurarea liberului acces al publicului la toate aceste fonduri este o practică mondială şi este aplicată în toate statele unde libertatea omului şi supremaţia valorilor democratice este mai presus decât orice interes de partid”, a precizat Mihai Ghimpu.

În cadrul evenimentului s-a anunţat că, pe an ce trece, numărul dosarelor se reduce. Potrivit unor date furnizate de istorici din R. Moldova, în 1991, din Arhiva de partid a Institutului de cercetări social-politice a Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din Moldova au fost nimicite peste 230 mii de dosare. Prin ordinele KGB al URSS emise în 1990, în anii 1990—1991, au fost distruse peste 14 000 de dosare. În 2007, SIS a nimicit alte 5 dosare.

[nggallery id=114]

Aceste acţiuni sunt calificate drept o tentativă a regimului totalitar de a şterge urmele crimelor comise în raport cu cetăţenii persecutaţi, urmăriţi şi torturaţi de regim.

Exact peste o săptămână, la 16 noiembrie, către Arhiva Naţională vor fi transmise şi cele circa 130 mii de dosare din depozitele speciale ale MAI.

Pe viitor, vor fi transmise la Arhiva Naţională şi circa 48 mii de dosare intentate persoanelor trecute prin Centrul de triere şi filtrare din Chişinău care, în realitate, a fost un mini-GULAG al organelor securităţii.

„R. Moldova trebuie să construiască un Muzeu al Memoriei Naţionale, care să cuprindă şi dosarele din arhivele SIS, MAI, Procuraturii Generale, precum şi alte materiale documentare despre crimele comise de regimul totalitar comunist”, s-a mai spus în cadrul evenimentului.

În 1992, prin Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Parlamentul R. Moldova a condamnat crimele regimului comunist, dar mii de foşti deportaţi şi descendenţi ai acestora nici până astăzi nu se consideră reabilitaţi.

Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929—1951 la peste 90 mii de persoane.

ZdG