De ce se tem candidaţii la şefia statului de jurnaliştii de investigaţie
Organizează întâlniri cu cetăţenii în toate regiunile ţării, oferă interviuri la propriile media şi promit să dezvolte R. Moldova pe calea reformelor. În acelaşi timp, candidaţii la fotoliul de şef al statului evită întrebările directe ale jurnaliştilor de investigaţie. Invitaţi la dezbateri publice pentru „Prezidenţiale transparente”, liderul PDM, Marian Lupu, şi liderul PL, Mihai Ghimpu, au refuzat categoric să apară în faţa presei, în timp ce candidatul PPEM, Iurie Leancă, şi cel al PPDA, Andrei Năstase, care au acceptat invitaţia, au negat cu vehemenţă că partidele pe care le conduc ar fi finanţate de interese „ascunse”.
În ordinea înscrierii la CEC drept candidaţi în scrutinul prezidenţial, aceştia sunt invitaţi la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) pentru a răspunde la întrebările jurnaliştilor referitoare la finanţare, integritate, afaceri, interese. Cornelia Cozonac, directoarea CIJM, afirmă că Mihai Ghimpu a refuzat din start să vină la dezbateri, iar Marian Lupu a transmis un răspuns negativ după câteva zile de aşteptare.
„Nu mi se pare corect. Este o dezbatere în interesul cetăţenilor, iar aceşti candidaţi acced la o funcţie publică, deci nu pot să aleagă la care media merg şi la care nu. În mod normal, pentru asta alegătorii ar trebui să-i taxeze, deoarece se vede din start că aceşti doi candidaţi îşi aleg mediile lor, unde li se pun întrebări comode: care sunt priorităţile lor, care sunt reuşitele guvernării Filip. Or, la dezbaterea noastră, cu jurnalişti de investigaţie, multe întrebări nu vor fi pe placul lor. Eu cred că un candidat care se doreşte a fi preşedinte trebuie să răspundă la orice întrebări, trebuie să fie în stare, de asta vine la o funcţie publică, să rezolve problemele grave ale societăţii”, a declarat Cornelia Cozonac, directoarea CIJM.
Leancă, despre contracandidaţi şi Plahotniuc premier
Iurie Leancă le-a spus jurnaliştilor că are cu PDM doar o comunicare instituţională, la nivel de Acord politic de parteneriat pentru integrare europeană, pe care PPEM l-a semnat cu coaliţia majoritară în iulie 2016, dar că nu l-ar propune pe Vlad Plahotniuc la funcţia de premier, deoarece cel din urmă „are probleme de imagine”: „Uitaţi-vă în sondaje! Să-şi refacă credibilitatea şi apoi discutăm. Situaţia în societate este foarte gravă. Avem nevoie de feţe şi oameni care ar întruchipa această tentativă de a depăşi divizarea în societate”.
Acesta s-a arătat sceptic că în doi ani ar putea veni o forţă cu 55 sau 78 de deputaţi care va porni de pe o foaie curată şi va face reformele absolut necesare: „Ştiu însă că vom avea mereu coaliţii şi ştiu că trebuie să încerci să foloseşti anumite dependenţe în raport cu Occidentul, să foloseşti pe cei care sunt astăzi influenţi. Dependenţa noastră financiară de Occident este enormă. În iulie, înainte de a semna acest acord, am întrebat prietenii mei din Occident dacă e bine să fiu în opoziţie sau e bine să am o platformă de pe care să pot influenţa. (…) Atunci când a trebuit să discut despre acordul respectiv m-am văzut şi cu Vlad Plahotniuc. Mă văd cu Candu în Parlament, cu Lupu ne cunoaştem de 25 de ani”, a menţionat politicianul.
Preşedintele PPEM a negat că i-ar fi sugerat Maiei Sandu să nu-l critice pe Vlad Plahotniuc, aşa cum a declarat politiciana la o emisiune TV acum câteva săptămâni: „Ştia de la mine despre situaţia în sistemul bancar şi de ce sunt nemulţumit de mai multe evoluţii sau involuţii. Erau discuţii private şi acestea, după mine, ar fi trebuit să rămână private”.
Totodată, Leancă susţine că singurul contracandidat pe care îl critică, nu atât personal, cât la nivel de ideologie, este liderul socialiştilor, Igor Dodon, care promovează apropierea de Rusia: „Dacă vine la putere, Doamne fereşte, asta înseamnă că toată paradigma noastră se schimbă”.
Întrebat despre finanţarea partidului, ex-premierul spune că nu primeşte finanţare de la compania petrolieră Ascom Group a miliardarului Anatol Stati, la care a activat în calitate de vicepreşedinte în perioada 2007—2009.
Cât despre fostul său şef de partid, Vlad Filat, politicianul a declarat că şi-ar dori ca şedinţele de judecată să fie publice, deoarece i-au legat relaţii mai mult decât colegiale.
Finanţarea PPDA şi ancheta de la Washington
Candidatul PPDA la prezidenţiale, Andrei Năstase, susţine că în cazul în care va ajunge şef de stat nu va apela la graţierea naşului său, Victor Ţopa, şi nici a lui Viorel Ţopa, care sunt condamnaţi de justiţia din R. Moldova la ani grei de puşcărie. Acesta a mai precizat că la 29 septembrie curent instituţiile de drept din Moldova l-au condamnat pe Viorel Ţopa la 15 ani de închisoare, într-un alt dosar penal. De fapt, Viorel Ţopa a fost condamnat la 9 ani de închisoare, însă, având o condamnare anterioară, instanţa a dispus cumularea pedepselor şi a stabilit în total 15 ani de detenţie.
Candidatul PPDA afirmă că cei doi nu au nevoie de graţiere, deoarece se consideră victime ale acestui regim, dar şi că dosarele lor sunt examinate la CtEDO: „Dosarele lor, atât cele economice, civile, cât şi cele penale, sunt politice. Victor Ţopa a fost condamnat fără avocaţi, fără martori într-un dosar. Viorel Ţopa a fost condamnat în alt dosar. Astăzi, Viorel Ţopa a fost condamnat încă o dată, la 15 ani. Sunt deja două condamnări. Vor mai fi şi altele în lipsa lui”.
Întrebat despre finanţare, Năstase a negat faptul că cei doi oameni de afaceri ar face donaţii şi ar contribui la bugetul partidului, dar şi că ar avea vreo implicare în activitatea PPDA. Politicianul a declarat că formaţiunea există din donaţii şi cotizaţii de partid. „De exemplu, Aliona Mandatii, deţinătoarea unor livezi la nordul Moldovei, şi Alexandru Machedon, proprietarul companiei Star Net”, a precizat politicianul.
Potrivit lui Năstase, în SUA există o anchetă care investighează furtul banilor din sistemul bancar, iar în cadrul acesteia au depus mărturii atât Victor şi Viorel Ţopa, cât şi Mihail Gofman, fostul şef adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA. Mai mult, Năstase spune că, în ultima sa deplasare, a fost audiat la Washington şi a expediat mai multe documente importante, care i-au fost furnizate de colegi în perioada în care activa ca avocat.
„Am prezentat toate actele. Astăzi am pregătit un set de documente, hotărâri, scrisori, unele au fost făcute publice, altele nu. Acestea ţin de traiectoria, de cronologia furtului. Asta era meseria. În calitate de avocat, eu am deconspirat foarte multe lucruri, le-am obţinut fie din anumite surse, fie atunci când trimiteam scrisori la Consiliul Superior de Securitate. Există în sistem şi oameni care îţi furnizează nişte documente, pentru că şi ei, adică o bună parte din oamenii din sistem, se sufocă în el şi ar vrea, odată şi pentru totdeauna, să scape”, a menţionat Năstase.
Năstase a declarat că beneficiarii finali ai „spălătoriei ruseşti” sunt Vladimir Plahotniuc şi Veaceslav Platon. „Măsura în care s-au înfruptat trebuie verificată de către un procuror general liber, dar este de la sine înţeles că niciun transfer nu putea trece fără instituţiile controlate de Vlad Plahotniuc. Fără Platon, Plahotniuc putea face «Laundromatul», fără Plahotniuc – imposibil”, a mai afirmat candidatul.
În ordinea înregistrării la CEC, vor fi invitaţi la dezbateri şi ceilalţi concurenţi electorali, iar ulterior vor fi organizate discuţii tematice: politica externă, finanţarea partidelor sau a campaniei electorale etc.
Dezbaterile publice pentru prezidenţiale transparente au loc în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei şi Ziarul de Gardă, cu suportul Freedom House.
P.S.: După apariția acestui articol, la întâlnirea cu jurnaliștii de investigație a participat și Maia Sandu, lidera PAS. În schimb, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, Dumitru Ciubașenco, candidatul Partidului Nostru și Inna Popenco, candidata Partidului Șor au refuzat să participe la o dezbatere cu jurnaliștii de investigații, ce urma să aibă loc la Centrul de Investigații Jurnalistice. Cei trei și-au motivat refuzul printr-o agendă plină și au încercat să delegheze reprezentanți la discuția cu presa, scrie anticoruptie.md
