Cum se simt basarabenii cu paşaport românesc?

Basarabenii care au dobândit paşaportul românesc se simt români/moldoveni «liberi» şi «împliniţi în drepturi», arată studiul privind implicaţiile identitare ale paşaportului românesc, realizat de Ludmila Bulgar, Institutul European pentru Moldova.

Cele 7% din populaţia Moldovei cu acte româneşti, sau peste 300 de mii de noi cetăţeni români, s-au emancipat, graţie paşaportului românesc, din condiţia lor de «cetăţeni ai unei ţări sărace», «ţări-enclave, la marginea Europei», «stat comunist fragil» şi uitat de lume. Componenta emancipatoare a identităţii acestora este şi mai izbitoare în raport cu ceilalţi 93% din basarabeni care nu deţin încă paşaportul românesc.

Învinuiţi de presa rusă şi europeană de pragmatism şi de instrumentalizare a paşaportului românesc, 57% din basarabenii sondaţi afirmă: «Dorim să trăim într-o democraţie [ca Europa]» şi 34%: «Ne simţim români [pentru că România este ţara noastră]“. Ca şi tendinţă generală, studiul arată că, în esenţă, dobândirea cetăţeniei române «a schimbat viaţa» celor implicaţi, prin drepturile pe care le-au obţinut: dreptul de a călători fără vize, protecţie din partea statului român, apropierea de România/Europa, lipsa de discriminare la adresa lor ca şi cetăţeni români în comparaţie cu statutul de cetăţean moldovean, etc. Astfel, aceştia pot da curs oricărui proiect de viaţă, cel de a rămâne în RM, de a pleca în România sau în Europa, la muncă sau la studii. Libertatea de a călători pare a fi principala componentă a identităţii noilor cetăţeni români din Basarabia şi cheia spre prosperitatea acestora. În plus, preţiosul document românesc îi scuteşte pe basarabeni de discriminare când trec controlul actelor în aeroporturile europene sau când se prezintă în faţa autorităţilor europene (administraţii şi şcoli).

Deşi cifra de 300 de mii, avansată în studiul lui Constantin Iordachi, este considerată exagerat de mică de către persoanele sondate, totuşi, nu există deocamdată alte date oficiale care ar permite o estimare mai aproape de adevăr. Putem afirma doar că, în 2012, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care tratează dosarele, a emis aproximativ 160 de decizii, fiecare a câte aproximativ 400 de noi cetăţeni, cu reşedinţa în străinătate, în mare parte, şi doar o mică parte, cu reşedinţa în România. Astfel, din cei peste 64 de mii de noi cetăţeni români în 2012, cea mai mare parte, adică peste 67%, potrivit datelor Eurostat din 2009, sunt basarabeni. Analiza sociologiei numelor confirmă de asemenea lucrul acesta.

Portretul-robot al basarabenilor care solicită acte româneşti este următorul: femeie sau bărbat, român/moldovean din Basarabia (sau chiar bulgar, găgăuz, ucrainean, rus, din familii mixte), cu o vârstă medie de 30 de ani, potrivit datelor disponibile pe Eurostat pentru 2009. Studiul realizat de noi ne permite să spunem că basarabenii cu acte româneşti au cel puţin studii profesionale sau studii superioare, şi sunt foşti poliţişti, combatanţi în războiul din Transnistria sau esteticiene, medici, profesori, contabili şi economişti, etc.

Paşaportizarea voluntară a basarabenilor din actuala Republică Moldova, unde oficial peste 7% din populaţie sunt concomitent şi cetăţeni români, are toate trăsăturile unui plebiscit pentru România şi, indirect, pentru Europa, unde se râvneşte împlinirea în drepturi şi realizarea aspiraţiilor de bunăstare, educaţie şi democraţie.

Studiul «Identity implications of the Romanian passport poltics towards Moldovan citizens» a fost realizat în iunie 2012, pe un eşantion de basarabeni cu paşaport românesc care s-au stabilit în Belgia. Studiul, al cărui autor este subsemnata, foloseşte o abordare «bottom-up» şi metoda «triunghiularii» pentru a capta compozantele identităţii noilor cetăţeni români şi a fost prezentat pentru obţinerea titlului de master în ştiinţe politice la Universitatea Liberă de la Bruxelles, Belgia.

Ludmila Bulgar

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. valens

    Tanti Ludmila, basarabenii NU sunt o natie aparte, sunt tot romani, chiar daca locuiesc in RM, NU obtin pasaport roman si nici NU dobandesc cetatenia romana ci REDOBANDESC cetatenia romana ca un drept de care au fost privati odata cu raptul teritorial al URSS dupa care sunt sigur ca mai tanjesti cand nu te vede nimeni. Studiul tau ar fi avut probabil ceva greutate daca ai fi facut un pic mai mult efort…

  2. vi

    Valens are dreptate! basarabenii tot romani sunt, si nu suntem uitati …pursisimplu Politica e mare curva!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *