Congresul diasporelor “moldovenizat”

În perioada 12—14 octombrie curent, la Chişinău, a avut loc cel de-al III-lea Congres al diasporei moldoveneşti. Acesta a întrunit circa 250 de reprezentanţi din peste 20 de ţări. Pe lângă diverse vizite, întrevederi, expoziţii şi alte manifestaţii culturale, agenda congresului a inclus şi o conferinţă, dedicată, “650 ani de la întemeierea statului moldovenesc”, care s-a desfăşurat pe 13 octombrie, în incinta Palatului Republicii. Evident, teoria “moldovenismului” a fost principala temă de discuţii.

Promisiuni şi anti-românism

Festivitatea de deschidere a congresului a avut loc pe 12 octombrie, la Teatrul de Operă şi Balet, unde a participat, cu un cuvânt de salut, Vladimir Voronin, preşedintele R. Moldova. Potrivit seviciului de presă al Preşedenţiei, într-una din întâlnirile ulterioare cu un grup de tineri, reprezentanţi ai comunităţilor de moldoveni din mai multe ţări,  şeful statului “a făcut o scurtă prezentare a evoluţiilor social-economice de ultimă oră din R. Moldova” şi a subliniat că, în Anul Tineretului, au fost “create condiţii necesare pentru manifestarea plenară a potenţialului creator al tinerei generaţii”. Voronin, potrivit aceluiaşi comunicat, i-a mai îndemnat pe tineri să “nu-şi uite rădăcinile” şi “a exprimat disponibilitatea autorităţilor” de a-i susţine pe aceştia pe toate căile.

În ce priveşte conferinţa organizată la Palatul Republicii şi “prezidată” de vicepremierul comunist, Victor Stepaniuc, aceasta ar fi avut drept scop “consolidarea diasporei […] şi conservarea valorilor naţional-culturale şi spirituale ale poporului moldovenesc”. Acest lucru putea fi observat chiar la intrarea în palat, unde doritorilor li se propunea o broşură, intitulată “A cui limbă vorbesc moldovenii?”. Evident, toate cele 32 de pagini ale acesteia, “demonstrau” că moldovenii vorbesc “limba moldovenească” şi nu “limba de împrumut, zisă “română””. Şi agenda zilei în care s-a desfăşurat conferinţa a avut drept subiecte prioritare istoria formării statului, a limbii, culturii şi tradiţiilor moldoveneşti.

Chiar dacă Vasile Stati, ex-deputat comunist, autorul Dicţionarului moldovenesc-românesc, se întreba de ce în Odesa (Ucraina) şi în autoproclamata republică nistreană se publică manuale de “limbă moldovenească”, iar la Chişinău nu, unii participanţi au aşteptat altceva de la organizatori.

“Dacă ai făcut ceva, te bagă în seamă”

Valentina Pleş, conducătoarea Centrului Cultural Moldovenesc din or. Moscova, Federaţia Rusă, spune că a participat şi la ediţiile anterioare ale congresului. “Am vorbit şi atunci, şi acum. Sper că într-o zi să avem un adevărat centru, pentru toţi moldovenii din Rusia”,  spune Valentina Pleş, după ce ne-a explicat că, la moment, acesta activează în incinta unei şcoli. Chiar dacă de la primul congres au trecut patru ani, iar dorinţa sa nu s-a împlinit, Valentina Pleş afirmă că unele schimbări au avut loc, totuşi. “Am simţit un ajutor în plus din partea preşedintelui Voronin. Am primit aparataje, premii pentru copii, manuale de studiere a limbii moldoveneşti, a geografiei, istoriei”, relatează aceasta. Valentina Pleş ne-a mai spus că ea predă “limba moldovenească” tuturor doritorilor. Aceeaşi sursă a menţionat că la şcoala unde îşi are sediul centrul îşi fac studiile circa 200 de copii de diferite naţionalităţi, iar 20 dintre aceştia sunt moldoveni.

“Congresul cu diasporele este o idee foarte bună, pentru că ne întâlnim, suntem ceva timp împreună şi discutăm problemele pe care le avem atât în ţară, cât şi peste hotare”, consideră Vasile Şestovschi, preotul paroh la Biserica ortodoxă din R. Moldova în or. Padova, Italia, şi preşedintele Asociaţiei de Moldoveni din aceeaşi ţară, unde, oficial, se află peste 400 000 de basarabeni. Şestovschi spune că acest eveniment le permite moldovenilor stabiliţi cu traiul peste hotare să relateze despre “ce probleme avem, cum trăim şi cum o ducem”.

Profirie Skramtai s-a stabilit cu traiul în Lituania, unde se află o diasporă de circa 1000 de persoane, şi este conducătorul unui grup coral de moldoveni. “La ce să mă aştept?, spune acesta. La o întâlnire de oameni, convorbiri, dar nimic hotărâtor”. Skramtai crede că statul nu prea îşi susţine cetăţenii săi stabiliţi peste hotare. “Dacă ai făcut ceva, te bagă în seamă, dar ca să pună umărul să te ajute, nu prea se silesc”, spune bărbatul. Profirie Skramtai relatează că pentru deplasarea în R. Moldova la congresul în cauză a celor 12 membri ai colectivului pe care îl conduce a fost nevoit să caute un sponsor în Lituania, care, până la urmă, tot moldovean s-a dovedit a fi.

Nicolae Cuşchevici

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *