Concluzie: partidele au minţit

Partidele politice implicate în campania electorală din 2010 au declarat cheltuieli de 4—5 ori mai mici decât cele reale. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” şi prezentat luni, 6 decembrie 2010.

Cumulate cu costurile care nu puteau fi supuse monitorizării din cauza accesului complicat la date, bugetul total simulat al campaniei pentru PCRM, PLDM şi PDM se ridică la aproximativ 54 de milioane de lei pentru fiecare dintre partide. Printre cheltuielile nedeclarate, care nu pot fi monitorizate, se numără cadourile electorale, onorariile pentru comentatori şi jurnaliştii afiliaţi, dar şi utilizarea tehnologiilor electorale murdare, inclusiv în ziua alegerilor. Cornel Ciurea de la IDIS “Viitorul” estimează că toate astea se cotează la cel puţin 1 milion de dolari per partid. Din această cauză, bugetul total simulat de campanie al PCRM, PLDM şi PDM ar putea atinge cifra de 4,5—5 milioane de dolari pentru fiecare formaţiune, se menţionează în studiu.

Concertele şi salariile, nedeclarate

“Cea mai mare problemă a campaniei electorale din 2010 este nedeclararea cheltuielilor şi veniturilor reale de către concurenţii electorali. Acest sindrom al ipocriziei în masă este favorizat în mare parte de legislaţia permisivă şi de reglementările deficitare. Astfel, partidele s-au complăcut în a secretiza finanţele virate în campanie, afişând doar sumele alocate pentru producerea materialelor de agitaţie electorală. Mai mult, din rapoartele financiare lipsesc cu desăvârşire salariile angajaţilor şi polit-tehnologilor. Or, ne vine greu să credem că aceştia ar fi prestat muncă de voluntariat. Nici concertele electorale nu se regăsesc la capitolul cheltuieli”, este concluzia experţilor de la IDIS.

Organele abilitate “dorm”

Discrepanţa dintre datele raportate în declaraţiile de avere şi valoarea donaţiilor nu pare să trezească semne de întrebare pentru organele abilitate cu monitorizarea şi verificarea fluxurilor financiare ale partidelor, se mai menţionează în studiu.

Pentru a pune frâu tendinţei concurenţilor electorali de a se folosi de ambiguităţile legislaţiei, experţii IDIS propun nominalizarea expresă a cheltuielilor care trebuie declarate de partide şi instituirea unui mecanism de sancţionare a fraudelor financiare. Pe de altă parte, plafonul pentru donaţii trebuie micşorat, astfel încât să corespundă nivelului de trai al moldovenilor.

Pentru a contrabalansa finanţarea privată a formaţiunilor politice, este nevoie de a recurge şi la finanţarea publică. Studiul recomandă autorităţilor să nu mai amâne această formulă de finanţare până în 2013, invocând dificultăţile bugetare. Totodată, acces la finanţele publice ar trebui să aibă toate partidele politice, indiferent de scorul electoral obţinut.

Soluţiile experţilor

Studiul recomandă eliminarea problemelor legate de potenţialii donatori fictivi prin reglementarea normativă clară a corelaţiei dintre declaraţiile de venit şi valoarea donaţiilor. Totodată, este necesară interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate în scopul demonstrării provenienţei legale a sumelor respective.

Autorii insistă, totodată, ca autoritatea electorală, CEC, să fie cea investită cu toate atribuţiile de rigoare pentru efectuarea monitorizării şi controlului asupra finanţării atât pe durata campaniei, cât şi între campanii. Or, experienţa campaniilor precedente a demonstrat că dependenţa CEC de expertiza altor instituţii are drept efect neutralizarea instrumentelor de control şi de sancţionare.

Concluziile studiului

Totuşi, alegerile din 2010 nu pot fi calificate drept deosebit de costisitoare; partidele politice din Moldova au cheltuit în medie 2 euro pentru fiecare participant, ceea ce corespunde parametrilor obişnuiţi pentru spaţiul post-sovietic.
Cele mai mari donaţii către partide în campania din noiembrie le-au făcut, în mare parte, persoanele care se aflau în primele 10—20 poziţii pe lista formaţiunilor antrenate în scrutin, constată Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice: “Mărimea donaţiilor scade proporţional cu poziţia din listă. Configuraţia de după alegeri arată că majoritatea donatorilor generoşi din partidele care au trecut pragul electoral au şi intrat în garnitura legislativă”.

Studiul pare a fi unul realist

Angela Starinschi, şefa Serviciului de Presă al Centrului pentru Combaterea Infracţiunilor Economice şi Corupţiei:

“CCIEC va analiza cele expuse în studiul realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” şi va veni ulterior cu o opinie asupra lui”.

Corina Fusu, vicepreşedinta Partidului Liberal:

“Eu aş putea să spun doar despre partidul nostru. Cât am declarat, atât am şi cheltuit. Partidul nostru a fost corect. Avem legea cu privire la partide ce prevede finanţarea partidelor şi din bugetul de stat, dar am amânat implementarea ei până în 2013 în legătură cu criza economică. Eu cred că e nevoie de mult mai multă responsabilitate şi control, din partea societăţii civile şi a organelor abilitate, asupra faptului cum sunt finanţate partidele politice în R. Moldova. Deoarece şi finanţarea partidelor este un element de democratizare a societăţii. Trebuie să revizuim legile şi penalizările, iar în cazul în care partidele sunt finanţate necorespunzător cu normele democratice, să se ia măsuri, dacă dorim funcţionarea statului pe valori democratice”.

Veaceslav Ioniţă, economist, deputat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova:

“Este un studiu care, în principiu, va ajuta ca transparenţa  finanţării partidelor în campania electorală să crească. La noi, ani de zile, lumea s-a făcut că plouă, şi nimeni nu înţelegea de unde au partidele bani şi mimau o finanţare normală. Anul acesta,  este pentru prima dată când suma declarată e mai aproape de cea reală. Cred că mai avem nevoie încă de câţiva ani ca să înţelegem două lucruri: 1. cine finanţează într-adevăr partidele şi 2. din ce cauză o face. Relaţia dintre oamenii de afaceri şi partide trebuie să fie una transparentă, clară, în văzul tuturor, cum e peste tot în lumea civilizată. Mi se pare că efortul PLDM-ului trebuie apreciat, şi chiar dacă anumite cifre, poate, nu corespund realităţii, erorile în studiu sunt mai mici relativ la PLDM decât la alte partide. PLDM a cheltuit mult în această campanie, dar să nu credeţi că a cheltuit mai mult decât alţii, doar că noi am considerat că trebuie să creştem gradul de transparenţă privind banii cheltuiţi. Sumele reale ale celor care au cheltuit mai puţin decât noi se poate întâmpla ca în realitate să fie mult mai mari. În acest sens, finanţarea partidelor de către stat ar fi una dintre soluţii. Şi ceea ce mi se pare foarte important este necesitatea unui cadru legal legat de lobby, în sensul pozitiv al cuvântului, ca toată lumea să ştie în ce relaţii se află partidele cu mediul business-ului”.

Sergiu Sârbu, jurist, candidat la funcţia de deputat din partea Partidului Comuniştilor din R. Moldova:

“Eu nu vreau să vorbesc despre alte partide, pentru că eu nu exclud, cum de fapt am şi declarat anterior, că nu-şi declară toate sursele. În ceea ce priveşte PCRM, pot să spun că noi am declarat toate sursele. Campania noastră a fost una dintre cele mai modeste din ultimii 10 ani, cu puţini bani. Cred că alegătorii s-au convins. Noi n-am avut nici billboarduri, iar publicitatea la TV a fost limitată şi prezentă la doar unele posturi. Am fost, cred, singurul partid care a introdus în raportul financiar servicii pe transport. În ceea ce priveşte agitatorii, PCRM niciodată nu şi-a plătit agitatorii, pentru că avem 30 de mii de membri şi avem organizaţii teritoriale practic în fiecare sat şi oraş, iar ei şi organizaţiile de tineret ale partidului lucrează fără bani. Prin aceste afirmaţii, combatem vehement raportul IDIS în ceea ce priveşte PCRM. Dacă au dovezi concrete, să vină, dar noi nu am avut nici concerte, nici billboarduri, nici publicitate electronică, cea de la TV a fost foarte modestă, iar agitatorii nu i-am plătit. Considerăm normal ca partidele să fie finanţate de către stat, deoarece atunci şi responsabilitatea acestora va creşte faţă de societate”.

Oazu Nantoi, analist politic, director de programe la Institutul de Politici Publice:

“Studiul pare a fi unul realist. Acum depinde  dacă va reacţiona societatea la el. Despre Procuratura Generală nu spun nimic. Este evident că legislaţia R. Moldova cu privire la partide are foarte multe lacune, ceea ce, într-un fel, permite contabilitatea dublă, în special în campania electorală, iar politicienii ajunşi la guvernare nu au interesul să modifice acest lucru”.

Victor MOŞNEAG


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vladimir

    e clar ca partidele au mintit.in politica nu vei gasi oameni onesti.ca sa te mentii in politica e nevoie sa renunti la morala sanatoasa.persoanele oneste in politica maldavneasca nu au loc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *