Comisarul Hammarberg despre şocurile R. Moldova

VanatoareRecent, R. Moldova a ajuns din nou în vizorul Consiliului Europei. După evenimentele din aprilie, Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg, a criticat R. Moldova pentru că face parte din rândul celor câteva ţări europene unde “hotărârile judecătoreşti nu se respectă pe deplin”. Hammarberg consideră că “acest lucru trebuie înţeles ca o problemă serioasă pentru apărarea drepturilor omului” şi că “este foarte important ca însuşi statul să respecte legile”.

Anterior, tot Thomas Hammarberg a criticat R. Moldova într-un raport referitor la evenimentele din aprilie, în care a constatat că nu au fost respectate o serie de norme şi legi. În acest raport, pe care procurorul general, Valeriu Gurbulea, îl consideră drept unul obiectiv, Hammarberg condamnă actele de tortură, dar şi comportamentul poliţiştilor.

Coridorul cu bastoane

Comisarul Consiliului Europei a făcut public raportul în faţa instituţiei pe care o reprezintă încă în iulie 2009. În acest raport evenimentele din aprilie au fost calificate drept un şoc pentru mulţi cetăţeni ai R. Moldova.

În raport, au fost aduse mai multe exemple de tortură, cum ar fi “coridorul” de poliţişti care loveau cu bastoanele sau persoane călcate în picioare de oamenii legii şi lovite cu pumnii. “Amploarea problemei maltratării persoanelor private de libertate de către poliţie în R. Moldova, precum şi lipsa de răspundere pentru rele tratamente nu sunt nici noi, nici necunoscute”, se spune în raportul comisarului Consiliului Europei.

“Astfel de acte de violenţă împotriva persoanelor aflate în detenţie nu trebuie tolerate niciodată într-o societate democratică bazată pe drepturile omului şi pe supremaţia legii”, a declarat Hammarberg în raportul său. “Interzicerea torturii şi a altor forme de rele tratamente este absolută şi nu permite derogări, chiar şi în perioade de tulburări grave şi ameninţări la adresa securităţii statului. Ar trebui să fie pe deplin clar pentru colaboratorii organelor de drept de toate nivelurile că ei trebuie să respecte drepturile persoanelor pe care le arestează şi că vor fi supuşi unor sancţiuni aspre în cazul în care vor recurge la rele tratamente”, a mai spus comisarul.

Evenimentele din aprilie şi recomandările europene

În mai multe cazuri, expertul medical care l-a însoţit pe comisar a observat direct urme corporale care corespundeau cu acuzaţiile de maltratare, deşi trecuseră mai mult de două săptămâni de la momentul în care presupusa maltratare a avut loc. Mai mult decât atât, fişele studiate de către expertul medical al comisarului conţineau înregistrări de vătămări care corespundeau cu relatările despre maltratările fizice ale persoanelor aflate în custodia poliţiei. De exemplu, înregistrările de la Spitalul de Urgenţă din Chişinău au demonstrat că 115 persoane au solicitat îngrijiri medicale în perioada respectivă din cauza leziunilor suferite ca urmare a utilizării forţei de către poliţişti.

În raport se aminteşte că, încă în 2007, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a făcut o recomandare detaliată privind examinarea leziunilor persoanelor în primele 24 de ore de la aducerea lor într-un loc de detenţie, fără prezenţa colaboratorilor de poliţie şi cu respectarea obligaţiei de a înregistra orice leziune amănunţit. Deşi recomandările au fost făcute încă în 2007, reţinerile în masă de după evenimentele din aprilie au demonstrat contrariul. Acelaşi expert medical al comisarului Thomas Hammarberg a observat că, în comparaţie cu fişele medicale din penitenciare şi spitale, înregistrările leziunilor documentate în izolatorul Comisariatului General de Poliţie din Chişinău erau extrem de lacunare şi superficiale.

Fără drepturi şi fără condiţii

“Arestările pe scară largă care au urmat după demonstraţiile post-electorale din aprilie 2009 au fost caracterizate de nerespectarea anumitor drepturi fundamentale ale persoanelor arestate, inclusiv a dreptului lor de a anunţa un membru al familiei, de a avea acces la un avocat şi la un medic şi de a primi informaţii clare despre aceste drepturi de bază”, se mai explică în acest raport. Majoritatea persoanelor cu care a discutat Thomas Hammarberg au afirmat că au fost oprite pe stradă de către colaboratori ai poliţiei îmbrăcaţi în civil, care nu s-ar fi legitimat, şi apoi duse în automobile fără inscripţii.

Raportul constată că nici condiţiile de detenţie nu au corespuns normelor. În vizita sa la Comisariatul General de Poliţie, comisarul a constatat supraaglomerarea celulelor, condiţii proaste de igienă, iluminare şi ventilare foarte precare, precum şi neaprovizionarea cu hrană, aşternut curat şi obiecte sanitare sau de igienă personală.

Instruirea poliţiştilor trebuie revizuită

În concluziile sale Thomas Hammerberg spune că este necesar de a revizui recrutarea şi instruirea poliţiştilor; de a consolida măsurile de siguranţă pentru persoanele reţinute şi deţinute în custodia poliţiei, inclusiv asigurarea accesului imediat al acestora la un avocat, asigurarea examinării adecvate a persoanelor aduse în locurile de detenţie ale poliţiei etc.

“Trebuie revizuit nu doar comportamentul individual al colaboratorilor de poliţie, dar şi responsabilitatea superiorilor acestora”, se specifică în acest raport. “Este foarte îngrijorător faptul că aceste încălcări au putut avea loc în pofida existenţei interdicţiei legale a torturii, a măsurilor oficiale de protecţie preventivă, a codului de conduită pentru poliţie şi a unei serii de cursuri de instruire profesională. Trebuie stabilită o claritate deplină privind această decădere a profesionalismului şi a respectului faţă de normele de bază”, spune Hammarberg.

“Un raport obiectiv”

Solicitat de ZdG, procurorul general, Valeriu Gurbulea, ne-a spus că consideră raportul întocmit de Thomas Hammarberg drept unul obiectiv. “Am avut o întâlnire de o oră cu comisarul. L-am informat despre metodele şi formele de investigaţie ale Procuraturii Generale. Ne-au fost date recomandări, dar ni s-au adus şi unele obiecţii”, a recunoscut Valeriu Gurbulea. Întrebat cum avansează investigaţiile privind dosarul evenimentelor din aprilie, procurorul general ne-a spus că acesta este încă în faza de urmărire penală.

Anastasia NANI



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *