Combaterea corupţiei: „Să trecem de la vorbe la fapte”

Zeci de funcţionari, printre care şi premierul Vlad Filat, şefi ai instituţiilor de drept, împreună cu diverşi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai societăţii civile, au discutat luni, 10 decembrie, despre “Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei” din R. Moldova, în cadrul ediţiei a 8-a a Conferinţei Naţionale Anticorupţie.

„Lupta cu corupţia este prioritatea noastră”, a menţionat premierul Filat, în cadrul evenimentului. „R. Moldova ar trebui să aplice politica “toleranţei zero” faţă de corupţie”, a specificat, în acelaşi context, William Moser, ambasadorul SUA în R. Moldova. Dirk Schuebel,  şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova, a reamintit că lupta cu corupţia constituie o prioritate în cadrul Planului de acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize. Referitor la corupţie, premierul a menţionat că “Sunt cei care iau mită, dar sunt, categoric, şi trebuie să avem în vedere, şi cei care dau mită. Când nu vom avea persoane care dau, nu vom avea persoane care să ia”, a mai menţionat Filat.

„Atunci când au posibilitatea să utilizeze instrumente de corupere, o fac”

În cadrul lucrărilor forului naţional anticorupţie, au prezentat câte un raport reprezentanţii organelor de drept. Aceştia au vorbit despre problemele din sistem, despre planurile de viitor, dar şi despre reformarea justiţiei.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a precizat că, personal, vede trei probleme care creează impedimente în reformarea organelor de drept: “lipsa agenţilor schimbării din interior, în domeniile care trebuie să fie reformate, insuficienţa fondurilor şi un mare proces de rezistenţă din partea diverşilor actori din domeniul justiţiei”. Acesta însă a spus că “nu avem decât să înfruntăm aceste riscuri”. Ministrul a mai precizat că “nu vom obţine rezultate dacă doar vom adopta legi şi nu vom insista să asigurăm aplicarea lor. Este timpul să trecem de la vorbe la fapte. Este dovedit ştiinţific că e mai bine să ai un domeniu nereglementat decât să ai un domeniu reglementat, unde însă nu se aplică legea. Asta descurajează şi mai mult cetăţenii”.

„O problemă”, crede Efrim, “e şi faptul că oamenii, deşi consideră majoritatea instituţiilor ca fiind corupte, nu consideră problema corupţiei printre cele mai importante probleme ale ţării. Asta trebuie să ne pună în gardă. Deşi lumea cunoaşte că este corupţie, minimalizează importanţa problemei. Cetăţenilor ţării noastre, chiar dacă nu le place că este corupţie, atunci când au posibilitatea să utilizeze instrumente de corupere, o fac. De altfel, această problemă ar fi în topul problemelor, alături de sărăcie”.

Trebuie să luptăm cu corupţia pe interior, apoi pe exterior

Efrim a vorbit în cadrul intervenţiei sale despre necesitatea reformării Procuraturii Generale (PG). Acest fapt l-a făcut pe Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, să remarce că, “deşi se vorbeşte despre reforma procuraturii, nimeni nu spune că reforma procuraturii a început încă în 2009. Atunci a fost aprobată o nouă structură internă a PG. Am oprimizat numărul de procurori. Dacă în 2002—2009 în PG erau 910 funcţii de procuror, din 2009, aceste funcţii au fost reduse până la 773. Noi nu am făcut publicitate. Nu am făcut declaraţii publice făcând aceste reforme”, a spus Zubco.
Procurorul general a vorbit şi despre reformarea Procuraturii Anticorupţie, menţionând că se va crea un mecanism prin care şi procurorii anticorupţie să fie angajaţi în baza aceloraşi criterii ca şi angajaţii CNA.

„Nu este un secret că e foarte greu de documentat cazurile de corupţie, reieşind din activitatea specială de investigaţii. În acelaşi timp, noi creăm un mecanism de protecţie a drepturilor omului, dar totodată creăm impedimente majore în ceea ce ţine de investigarea infracţiunilor de corupţie. Dacă ne-am propus, într-adevăr, să introducem această pârghie, toleranţă zero faţă de corupţie, atunci trebuie să creăm mecanisme eficiente care să ne permită să întreprindem acţiuni concrete în combaterea corupţiei. În caz contrar, rezultatele CNA-ului şi ale Procuraturii Anticorupţie vor fi la nivelul prevederilor legale”, a mai spus procurorul. Zubco crede că lupta cu corupţia nu trebuie să fie doar prioritatea organelor de drept, ci o prioritate a întregii societăţi. ”Trebuie să luptăm cu corupţia pe intern, apoi pe exterior, dacă vrem să demonstrăm cu adevărat că luptăm cu ea”, a zis Valeriu Zubco.

„Este importantă colaborarea dintre instituţii”

Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne, crede că principala problemă pe care trebuie să o rezolve în cadrul instituţiei pe care o conduce este cea a credibilităţii poliţiei. “Lucrul ăsta nu-l vom putea face dacă nu vom demonstra exemple foarte clare de pedepsire a cazurilor de corupţie sau de tortură. Trebuie să rezolvăm problemele pe interior. Totodată, este importantă colaborarea dintre instituţii. Cu părere de rău, există şi o problemă gravă, pe care trebuie să o depăşim, la nivel de mentalitate”, a spus ministrul de Interne.

Acum două săptămâni, câţiva oameni care au stat pe televizor pe parcursul unei întregi săptămâni, ca fiind corupţi, fiind prinşi în flagrant, au fost achitaţi. Ce lege trebuie să schimbăm? Ce altceva trebuie să schimbăm? Noi avem absolut tot ce este necesar ca aceşti oameni să fie acolo unde merită, dar…”, a conchis ministrul.

Vadim Vrabie, vicedirectorul Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), a vorbit despre problemele pe care instituţia sa le întâmpină în procesul de verificare a unor persoane care ajung în funcţii publice. “Informaţiile pe care le obţinem în procesul verificării sunt dificil de confirmat prin instrumentele oferite Serviciului. Am înaintat propuneri cu privire la îmbunătăţirea mecanismelor anticorupţie, care în viziunea noastră ar conţine numeroase lacune”, a precizat acesta.

La rându-i, Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), instituţie care a organizat evenimentul, a menţionat că, din punctul său de vedere, este nevoie de creşterea încrederii populaţiei în organele de drept. Acesta a precizat că asigurarea credibilităţii CNA a fost principalul element care a stat la baza reformării instituţiei. Chetraru a enumerat un şir de măsuri care sunt luate în cadrul CNA, printre care “monitorizarea stilului de viaţă al angajaţilor CNA” sau “testarea cu poligraful”, măsuri care au rolul de a elimina corupţia şi neprofesionalismul din  instituţie. Directorul CNA s-a referit şi la faptul că, deseori, în urma unor concursuri publice, “nu prea avem pe cine alege”, dar şi la faptul că, “pentru orice reformă, e nevoie de voinţă şi sprijin politic”.

Victor MOŞNEAG