Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine reînvie? AIE sau PCRM?

Cine reînvie? AIE sau PCRM?

Marţi, 5 martie 2013, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) s-a destrămat oficial, după 3,5 ani de la constituire, pe 8 august 2009. Dezbinarea AIE a culminat cu demiterea Guvernului Filat de către 54 de deputaţi PCRM, PD, grupul socialiştilor lui Dodon şi Mihai Godea. Ce urmează? Experţii sunt de părere că există mai multe scenarii legate de derularea evenimentelor de pe scena politică, printre care un Guvern format din formaţiunile care l-au demis pe Filat, un nou Guvern AIE, unul minoritar sau alegeri anticipate.

Pe 13 februarie, PLDM, prin vocea liderului său, Vlad Filat, a denunţat acordul semnat între cele trei partide care au format, după alegerile din 2010, AIE 2, menţionând  că liberal-democraţii ies din cadrul Acordului Alianţei. Peste două zile, PLDM, împreună cu PCRM şi grupul Dodon, îi acordă vot de neîncredere lui Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedintele Parlamentului, lichidează funcţia deţinută de acesta şi îl obligă, în acest fel, să-şi dea demisia. Războiul din cadrul AIE atingea cote maxime.

Guvernul Filat, demis cu 54 de voturi

După mai multe tatonări şi declaraţii tari, PD şi PL cer demisia premierului Filat. După negocieri purtate fără vreun rezultat, inclusiv cu implicarea şefului statului, PCRM iniţiază o moţiune de cenzură împotriva guvernului, acuzându-l pe premier de trafic de influenţă, după ce în presă s-au strecurat mai multe convorbiri telefonice dintre Filat şi Nicolae Vicol, şeful Fiscului, anchetat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) într-un dosar penal. PD, prin vocea lui Marian Lupu,  foloseşte conţinutul acestor interceptări şi afirmă că, dacă premierul nu-şi prezintă benevol demisia, pentru ca cele trei partide care formau AIE să înceapă renegocierea unui nou Acord, “de la varianta zero”, va susţine moţiunea de cenzură înaintată de comunişti.

PLDM anunţă că nu se va conforma doleanţelor foştilor camarazi, menţionând că demisia Guvernului nu înseamnă altceva decât alegeri anticipate. Lupu îi înaintează un ultimatum lui Filat. Dacă acesta urma să demisioneze până marţi, 5 martie, ora 10.00, când începea şedinţa Parlamentului în care se discuta moţiunea de cenzură a PCRM, atunci PD “nu excludea o nouă AIE, cu Filat în fruntea Guvernului”. Filat nu şi-a dat demisia, iar după ce a prezentat raportul activităţii sale în Parlament, a fost demis cu voturile PCRM, PD, al grupului Socialiştilor şi al lui Mihai Godea. PL, prin Mihai Ghimpu, a declarat că nu votează demiterea lui Filat, precizând, însă, că procedează aşa doar pentru că moţiunea a fost înaintată de PCRM, partid cu care PL nu va vota niciodată împreună. Ghimpu, însă, l-a criticat în termeni duri pe Filat, acuzându-l de distrugerea AIE prin mesajul său din 13 februarie 2013.

Proteste la Chişinău, îngrijorare în Europa

După, dar şi în timpul şedinţei Parlamentului din 5 martie, în jur de 1000 de persoane au scandat în faţa palatului în care au loc şedinţele Legislativului împotriva demisiei Guvernului Filat şi destrămării AIE. Manifestanţii şi-au exprimat revolta împotriva PD, dar mai ales împottriva lui Vlad Plahotniuc, pe care-l consideră principalul vinovat de ruperea AIE. În ultimele zile, acţiuni similare, organizate de către membrii diasporei, au avut loc şi peste hotare. Totodată, personalităţi notorii au cerut public ca PLDM, PL şi PD să se împace, în numele viitorului european al R. Moldova.

După demiterea Guvernului, mai mulţi oficiali europeni au reacţionat, inclusiv reprezentanţii guvernării de la Bucureşti, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu  situaţia din R. Moldova. Comisarii Europeni Stefan Fule şi Catherine Ashton au lansat o declaraţie comună, făcând apel către grupurile politice, inclusiv cele neafiliate, din Parlamentul R. Moldova să se angajeze fără întârziere în dialog, în vederea construirii unei majorităţi puternice şi stabile pentru promovarea valorilor democratice şi a statului de drept.

Liderii fostei AIE, la sfat cu Timofti

Marţi, 5 martie, Filat a chemat miniştrii în şedinţă. Premierul a precizat că, pe 8 martie, Guvernul îşi va depune mandatul în faţa preşedintelui Nicolae Timofti, iar până atunci vor mai avea loc şedinţe ale Executivului, pentru a rezolva problemele de urgenţă ale ţării. La rândul său, Timofti a fost “ameninţat” indirect de către liderul PL, Mihai Ghimpu, că dacă nu va accepta demisia lui Filat sau îl va propune pe acesta repetat pentru funcţia de premier, el ar putea cere chiar demisia şefului statului.

Miercuri, 6 martie, Timofti a invitat liderii celor trei partide ale ex-AIE la discuţii la Reşedinţa de Stat. Discuţiile au durat puţin peste o oră. Niciunul dintre cei trei nu a făcut declaraţii după întrevedere. Ghimpu a ieşit de la întâlnirea cu Timofti peste un sfert de oră de la plecarea lui Filat şi Lupu.

A făcut însă declaraţii preşedintele Timofti, care a spus că dialogul va continua, “iar când vor ajunge la o înţelegere, vor da semne să ne mai întâlnim”. Timofti a lăsat să se înţeleagă că ar fi presat. “Nu sunt omul care să mă dau la presiuni. Niciodată nu am făcut asta, nici când eram judecător, şi nu am să mă dau nici în acest caz”, a punctat preşedintele.

Oazu Nantoi: Câteva scenarii de viitor

Analistul Oazu Nantoi afirmă că, din punct de vedere aritmetic, există trei variante de derulare ulterioară a evenimentelor pe scena politică. “Cei care au demis Guvernul formează un alt Guvern. A doua variantă, Alianţa se reface şi formează un alt Guvern. A treia variantă posibilă este crearea unui nou Guvern, care nu va avea susţinerea Parlamentului, dar care va fi votat şi va activa ca Guvern minoritar”, crede Nantoi.

„Sigur că aceste variante sunt date peste cap de moravurile şi realităţile “maldaveneşti”. Ieri (marţi, 5 martie – n.r.), în Parlament, s-a dat un spectacol de prost gust, în care fiecare şi-a jucat rolul. Voronin a vorbit despre neajunsurile din AIE, iar ceilalţi au atacat mai mult persoana lui Filat”, mai spune analistul politic. “De parcă în R. Moldova doar Banca de Economii are probleme, doar premierul este interceptat, doar miniştrii PLDM greşesc. E clar că e un atac la persoană”, spune Nantoi.

Fostul deputat crede că şeful statului va avea un rol important în continuare. El se arată sceptic în privinţa unor posibile discuţii între Timofti şi PCRM, condus de Vladimir Voronin, pe care-l numeşte “campion la chidăneală”. Nantoi crede că ar fi posibil ca Timofti să nu accepte demisia lui Filat sau să-l propună pe acesta de două ori pentru funcţia de premier, iar în cazul în care nu este acceptat, să dizolve Parlamentul.

“Pornind de la moravurile “maldaveneşti”, cel care pierde urmează a fi nimicit. E clar că Filat nu se vrea nimicit, şi nici perdant. Alegerile anticipate ar fi şi pentru PLDM o şansă, dificilă, dar, totuşi, o şansă. În cadrul lor, PLDM ar putea acuza PD de trădare şi ar pretinde că, doar dacă ar avea o majoritate în Parlament, ar putea administra ţara. Sunt multe variante probabile, dar, cum am mai spus, politicienii noştri o aleg întotdeauna pe cea mai proastă”, pentru că “deciziile importante în politica noastră se iau în culise, acolo unde se învârt banii”, concluzionează Nantoi.

Urmează anticipate?

Analistul politic Nicolae Chirtoacă crede că, în R. Moldova, vor avea loc alegeri anticipate. “Conform legii, preşedintele Timofti urmează să poarte un dialog cu toate formaţiunile politice din Legislativ. PCRM însă a declarat că doreşte alegeri anticipate şi, astfel, s-a autoexclus din cadrul acestor discuţii. Rămâne dialogul între formaţiunile care au făcut parte din AIE, în primul rând PD şi PLDM, care însă va fi unul foarte anevoios, dacă nu imposibil. Cred că, din cele două variante posibile, stabilitate politică sau alegeri anticipate, se va merge pe a doua variantă, cea a alegerilor”, e de părere analistul politic.

În urma alegerilor, Nicolae Chirtoacă crede însă că situaţia din Parlament nu se va schimba substanţial, pentru că în R. Moldova încă nu există “o forţă a treia”.”Doar unele partide care au provocat distrugerea AIE vor pierde ceva voturi, iar alte partide, aflate în opoziţie, vor creşte puţin. Va fi însă un deja-vu, ca după alegerile din 2010, cu multă instabilitate politică”, mai spune Chirtoacă.