Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine îi apără pe cei…

Cine îi apără pe cei 2057 de deţinuţi din cele 3 închisori transnistrene?

Securitatea persoanei în regiunea transnistreană, dar şi pe malul drept al Nistrului, rămâne în continuare un motiv de îngrijorare. Cel puţin aşa consideră experţii. Relaţiile dintre R. Moldova şi rmn au rămas la fel de încordate ca şi acum 20 de ani. Diferenţa constă doar în faptul că atunci eram într-un conflict armat. Astăzi, însă, pe “timp de pace”, oamenii continuă să fie reţinuţi, judecaţi şi închişi în închisorile din Transnistria.

Familia şi rudele persoanelor care-şi ispăşesc pedeapsa, întemniţate în regiunea transnistreană, caută dreptate pe malul drept al Nistrului. Puţini dintre ei, însă, reuşesc să obţină eliberarea celor apropiaţi. Familiile sunt  îngrijorate pentru sănătatea şi chiar viaţa lor, deoarece, potrivit acestora, ei sunt torturaţi şi ţinuţi în condiţii inumane. Nici persoanele aflate în libertate nu sunt convinse de siguranţa lor sau de faptul că mâine nu vor fi şi ele întemniţate.

Condamnaţi de tribunale ilegale

Ghenadie Cosovan, colonel în rezervă, consideră că instabilitatea securităţii este “o problemă destul de gravă şi de dureroasă pentru cetăţenii R. Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului. În 2009, am făcut o investigaţie. În unul dintre penitenciarele lor sunt în jur de o mie de oameni condamnaţi de nişte tribunale sau judecătorii ilegale”. Alexandru Zubco, avocat “Promo-Lex”, atenţionează că e vorba de o mie de cetăţeni într-o singură închisoare. Deci, de facto, sunt mult mai mulţi întemniţaţi. Potrivit informaţiilor obţinute de pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria sunt deschise trei închisori, în care se află 2057 de deţinuţi.

În partea dreaptă a Nistrului, sunt 18 penitenciare, în care îşi ispăşesc pedeapsa 6000 de deţinuţi. Alexandru Zubco accentuează diferenţa mare dintre numărul închisorilor şi cel al deţinuţilor. Avocatul consideră că o importanţă deosebită le revine autorităţilor R. Moldova, deoarece caracterul acţiunilor oficialilor din stânga Nistrului este “din start unul ilegal şi abuziv”. Nici Iurie Dominic, general în rezervă, nu sesizează schimbări la nivel de ţară: “Vorbim ani de zile despre asigurarea drepturile cetăţenilor şi ani de zile constatăm aceeaşi stagnare a autorităţilor pe acest segment, dar şi pe alte segmente, cum ar fi fenomenul armamentului necontrolat. Rămâne doar ca organizaţiile neguvernamentale să fie sensibile la acest subiect”.

Sunt anunţat în urmărire de către separatişti

Ghenadie Cosovan, colonel în rezervă, îşi aminteşte cum, în 2007, a fost detaşat din cadrul MAI la Corjova, pentru a asigura ordinea publică în cadrul alegerilor locale: “În iulie, am fost atacaţi mişeleşte de către forţele de drept ale Transnistriei. A fost distrusă secţia de votare”. Împotriva participanţilor MAI a fost intentat dosar penal. Patru colegi ai colonelului sunt bănuiţi de comiterea infracţiunilor de preluare prin forţă a puterii, ceea ce se pedepseşte cu privaţiune de libertate de la 10 până la 25 de ani. În prezent, după cum recunoaşte Ghenadie Cosovan, “sunt anunţat în urmărire de către separatişti. Am primit şi citaţie la domiciliu”. Colonelul accentuează că R. Moldova nu are nicio strategie reală şi eficientă de rezolvare a problemei transnistrene, iar cetăţenii “nu simt susţinerea autorităţilor şi de aceea devin inerţi”.

Şi avocatul Alexandru Zubco afirmă că “fenomenul de răpire şi de predare a persoanelor de către aşa-zisele structuri de forţă din stânga Nistrului încă mai persistă, deşi ar fi trebuit să fie sistat încă în 2004, când, prin ordinul ministrului Papuc, s-a denunţat acel acord din ‘99, cu privire la colaborarea dintre MAI şi aşa-zisul minister de interne de la Tiraspol”. Practica respectivă, însă, există şi, anual, se înregistrează unul-două cazuri similare. Avocatul consideră, totuşi, că sunt mult mai multe cazuri de acest gen, doar că victimele se tem să anunţe despre ele.

Probleme şi riscuri nemilitare în rmn

Alin Gvidiani, consultant principal la Biroul pentru reintegrare,  consideră că “problema drepturilor omului este una destul de sensibilă. R. Moldova are o obligaţie pozitivă de a asigura o respectare corespunzătoare a acestor drepturi şi libertăţi”. Potrivit lui Alin Gvidiani, Biroul pentru reintegrare informează toate autorităţile care au activitate în zona de securitate despre faptul că, în cadrul actualului proces de reglementare politică a conflictului, “singura modalitate de dialog direct dintre Chişinău şi Tiraspol este cea stabilită la nivel de reprezentanţi politici”. Respectiv, în compartimentele ce ţin de economie, combaterea criminalităţii, ecologie etc., sunt instituite grupuri speciale de experţi, activitatea cărora este coordonată de către reprezentanţii politici.

Ion Coropcean, general în rezervă, consideră că, în prezent, “nu mai există elemente de risc armat sau risc de izbucnire a unui conflict armat, există probleme şi riscuri nemilitare, în care forţele de menţinere a păcii sunt fie incompetente să activeze, fie n-au atribuţii de a activa, cum ar fi răpirea poliţiştilor, închiderea şi blocarea accesului în şcoli, ocuparea orfelinatelor, ocuparea şi sustragerea bunurilor agenţilor economici etc.”. Drept soluţie, Ghenadie Cosovan este de părere că “ar trebui documentate fărădelegile şi crimele separatiştilor, să demonstrăm că sunt criminali, infractori. În închisorile lor ilegale se află peste 2000 de cetăţeni ai R. Moldova, care sunt condamnaţi ilegal”. Generalul numeşte Transnistria “o gaură neagră”, care prezintă pericol nu doar pentru R. Moldova, ci pentru întreaga Europă.

Olga BULAT