Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine frânează reforma procuraturii?

Cine frânează reforma procuraturii?

Deşi unii politicieni şi oficiali de rang înalt declară că reforma procuraturii frânează, şi din acest motiv R. Moldova se află în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei, reprezentanţii procuraturii susţin că nu au fost antrenaţi în mod adecvat în acest proces de reformare. Astăzi, în cadrul emisiunii Reporter de Gardă, vom afla la ce etapă se află reforma procuraturii. Vom afla dacă, această reformă, include şi participarea Procurorului General la partide secrete de vânătoare, alături de judecători şi oameni de afaceri. Vom încerca să aflăm dacă întrevederile procurorilor, în apartamente private, cu prostituate de lux şi oameni de afaceri ar face parte din aceeaşi preconizată reformă.

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011—2016 prevede alocarea unui buget de circa 65 milioane de lei pentru Reforma în justiţia penală, din care face parte şi procuratura. Pentru consolidarea profesionalismului şi a independenţei procuraturii, este preconizat un buget de 2,5 milioane de lei.

Valentin Coval, şeful Secţiei juridice, implementare a reformelor legislative şi instituţionale din cadrul PG, susţine că procesul de reformă în procuratură a demarat începând cu 5 iunie 2012. “După publicarea în Monitorul Oficial a planului de acţiuni, a fost elaborat peste două săptămâni ordinul procurorului general. Potrivit acestui ordin, au fost formate grupuri de lucru pentru fiecare activitate ce ţine de reforma procuraturii ce urma să fie realizată pe parcursul anilor 2012—2014”.

„Ei – da, ei, parlamentarii, ei comandă, ei fac, ei dreg…”

Deşi unul dintre obiectivele strategiei de reformare a procuraturii a fost sporirea nivelului de încredere a societăţii în justiţie, transparenţa şi independenţa procuraturii, pe 23 decembrie 2012, un grup de oficiali de rang înalt, în frunte cu procurorul general, Valeriu Zubco, au participat la vânătoarea secretă de mistreţi din “Pădurea Domnească”. În urma partidei de vânătoare, au fost sacrificaţi doi mistreţi şi un om. Niciunul dintre demnitarii care au participat la vânătoarea secretă nu au făcut public incidentul în urma căruia a fost împuşcat un tânăr de 34 de ani. Mai mult ca atât, vânătoarea a avut loc într-o rezervaţie ştiinţifică, unde regulile de vânătoare sunt foarte stricte pentru toţi cei din zona rezervaţiei, dar, se pare, nu şi pentru demnitarii acestui stat.

„Aici e rezervaţie naturală şi ştiinţifică, şi nu se dă voie. La noi sunt vânători aici. Se dă drumul pe deal, în pădure – niciodată. Se duc la iepuri, la vulpi, la fazani, dar în pădure nu se dă voie. Nu am văzut niciodată să intre în pădure vânătorii noştri şi să se ducă la vânat. Ei – da, ei, parlamentarii, ei comandă, ei fac, ei dreg, ei…”, ne spune un locuitor din satul Moara Domnească, Anatol Hangiuc.

Ion Bejenaru, omul care susţine că a dat numele Rezervaţiei Ştiinţifice “Pădurea Domnească”, din lunca Prutului, spune că demnitarii încalcă legea de fiecare dată când ajung la vânătoare în această rezervaţie. “Vânatul este strict interzis în rezervaţie… Ei poartă toată răspunderea, fiindcă au încălcat grav legislaţia”.

Andrei Pântea, prim-adjunct al Procurorului General, susţine că, în afara orelor de serviciu, nu există o prescripţie concretă precum că procurorul nu ar putea să meargă într-o companie cu un judecător sau cu un avocat. “Important este ca aceasta să nu afecteze serviciul şi să nu discute chestiuni ce ţin de activitatea profesională, divulgarea datelor în posesia cărora a intrat pe parcursul serviciului, să nu afecteze relaţiile de serviciu”.

Demilitarizarea procuraturii şi statutul de magistrat

Planul de acţiuni pentru anii 2012-2014 prevede realizarea mai multor puncte din strategia de reformare a procuraturii. Cum ar fi: demilitarizarea procuraturii şi acordarea statutului de magistrat procurorilor, stabilirea procedurii de numire şi demitere din funcţie a procurorului general, dar şi stabilirea regulilor de răspundere disciplinară a procurorilor şi retragerea imunităţii generale a acestora.

Eugen Rusu, adjunct al Procurorului General, afirmă că procurorii nu doresc statutul de judecător doar pentru nişte favoruri. “Sistemul de justiţie european prevede că şi procurorii, şi judecătorii au calitatea de magistrat, care este necesară pentru exercitarea normală a justiţiei. Noi sperăm că parlamentul va găsi o soluţie adecvată cerinţelor şi acelei strategii de perfecţionare şi reformare a sistemului de justiţie integral. Nu să facă salariu pentru judecător şi procurorul să mai aştepte vreo 20 de ani”.

Procurorii nu simt procesul de reformă

Richard Grawey, directorul Asociaţiei Avocaţilor Americani “Iniţiativa pentru Supremaţia Legii”, susţine că nu este atât de important să fie sau nu procuratura sub autoritatea Ministerului Justiţiei, ci mai degrabă să se respecte principiul independenţei acestor instituţii. “Principiul care trebuie urmat este cel al independenţei procuraturii, care nu trebuie să fie controlată de procesul politic, ci să se ghideze după ceea ce arată faptele. Dacă dovezile investigaţiei arată că sunt urme de corupţie, trebuie luate măsuri, indiferent de persoana vizată”.

Deşi procuratura se află în proces de reformă, reprezentanţii acestei instituţii susţin că nu au fost antrenaţi adecvat în acest proces de reformare. În special cei din conducerea PG sunt nemulţumiţi de faptul că nu le-a fost solicitat un punct de vedere în contextul de reformă a instituţiei.

„Eu, la momentul actual, nu simt că se petrece procesul de reformă. Se vorbeşte mult, se discută. Noi, procurorii de rând, dacă pot să mă socot şi eu procuror de rând, ca procurorul capitalei ierarhic superior, nu am fost implicat în procesul de reformă a procuraturii. Mai mult, aş spune, eu chiar zilele acestea am aflat că este un proiect undeva, că a fost elaborat de cineva. Domnul Pântea, ca prim-adjunct, tot a aflat prima dată şi mi l-a arătat. Aşa, cu jumătate de ochi, m-am uitat peste el”, a menţionat procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov.

De altfel, Andrei Pântea, prim-adjunct al Procurorului General, susţine că nu este un secret pentru instituţie că adjuncţii Procurorului General nu au fost antrenaţi adecvat în procesul de reformă. “A activat un grup de lucru sub conducerea ex-procurorului general şi la acest moment urmează să facem o evaluare a ceea ce s-a făcut, unde ne aflăm şi ce trebuie să facem în continuare”.

Procuratura, criticată din interior şi din exterior

Potrivit procurorului de Chişinău, ca să faci o reformă la o instituţie-pilon cum este procuratura, trebuie să existe, cel puţin, înţelegere între organele decizionale ale statului. “Fiindcă, vedeţi, totul se rezumă, cum nu se învârteşte întrebarea aceasta, se rezumă că fiecare trage la turta lui, fiecare vrea cumva ca procuratura să fie în buzunarul lui”.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, consideră că, indiferent de sistemul pentru care se optează sau de locul procuraturii, ea trebuie să fie funcţională. “Din păcate, modul în care activează astăzi procuratura este vehement criticat, atât din interior, cât şi din exterior. Toate transformările care au avut loc în procuratură nu au fost apreciate de Consiliul Europei, de exemplu, iar nereformarea procuraturii continuă să ne ţină sub monitorizarea CE de când am devenit membri ai CE. şi, respectiv, transformările trebuie să fie foarte serioase în procuratură, pentru a asigura independenţa procurorului”.