Principală  —  IMPORTANTE   —   Certificatul de integritate: Mituri şi…

Certificatul de integritate: Mituri şi realitate

Persoane urmărite penal sau judecate pentru acte de corupţie, unele condamnate în prima instanţă la închisoare cu executare sau despre care presa a relatat că deţin averi nedeclarate sau care nu pot fi justificate legal, se regăsesc printre candidaţii la funcţia de deputat în Parlamentul R. Moldova. În prealabil, toţi aceşti cetăţeni au obţinut certificatul de integritate, un document eliberat de Autoritatea Naţională de Integritate, în scopul declarat de a preveni accederea în funcţii publice a persoanelor cu abilităţi de a încălca legea.

Certificatul de integritate a fost introdus în legislaţie la început de 2018, propunerea venind din partea unui grup de deputaţi în frunte cu democratul Sergiu Sîrbu, care menţiona că certificatul va deveni „un filtru de integritate” care va împiedica accederea persoanelor corupte în funcţii publice.

Certificat de integritate pentru Ilan Şor

În realitate, însă, cel puţin pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, certificatul de integritate nu şi-a făcut efectul, documentul fiind eliberat mai multor persoane cu trecut penal, judecate sau condamnate pentru acte de corupţie sau despre care presa a scris în ultimii ani că nu şi-au trecut în declaraţii toată averea: de la Ilan Şor, primar de Orhei condamnat în prima instanţă la 7 ani şi jumătate de închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”, la Vlad Plahotniuc, preşedintele Partidului Democrat din Moldova, despre care s-a scris în ultimii ani că nu şi-ar fi declarat toată averea deţinută.

De fapt, o simplă analiză a ZdG arată că, în majoritatea listelor partidelor înregistrate până acum în cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019 sunt persoane urmărite penal sau judecate. În cazul tuturor acestor persoane, obţinerea certificatului de integritate nu a constituit un impediment, pentru că legislaţia în domeniu nu vizează persoanele în privinţa cărora nu există sentinţe sau acte de constatare definitive şi irevocabile.

„Conceptul de integritate nu trebuie să-l asociem cu aceste certificate”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat legislaţia care stă la baza eliberării certificatelor de integritate şi a stabilit că acestea nu conţin informaţii despre sentinţele prin care s-a dispus interdicţia de a ocupa funcţii publice, dacă acestea nu sunt definitive. Totodată, în certificat nu se regăsesc nici informaţii despre încălcările depistate de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) la declararea averii, a conflictelor de interese şi incompatibilităţilor şi limitărilor, dacă aceste acte sunt în proces de lucru sau nu sunt definitive. Certificatele de integritate nu conţin nici măcar informaţii despre antecedentele penale ale unui candidat sau despre faptul că potenţialul deputat este sau nu urmărit penal.

Nadejda Hriptievschi

Certificatul poate constitui piedici pentru candidaţii care nu se prezintă personal la ANI. În rest – e o hârtie fără vreo valoare, cel puţin până nu va fi funcţională ANI şi justiţia. Acum, în loc ca această instituţie să-şi concentreze eforturile pe verificarea averilor, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, îşi pierde resursele pe emiterea unor hârtii fără valoare. Unica „valoare” a acestor certificate este „prezentarea” unor candidaţi compromişi cu o hârtie care îi arată drept „integri”. Probabil că cei care au inventat certificatele de integritate au fost foarte buni „strategi” – o unealtă „excelentă” şi cinică de a discredita conceptul de integritate şi o instituţie fără ca aceasta măcar să înceapă a funcţiona deplin, şi a mai mima o unealtă de asigurare a „integrităţii” în sistemul politic al R. Moldova. Conceptul de integritate nu trebuie să-l asociem cu aceste certificate”, explică Nadejda Hriptievschi, directoare de program la CRJM.

Certificatele de integritate pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 conţin date doar din ultimii trei ani şi cuprind perioada decembrie 2015-2018. În această perioadă, însă, ANI, succesoarea în drepturi a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), a trecut printr-o reformă instituţională interminabilă şi a emis acte de constatare doar în perioada decembrie 2015Чiulie 2016. Cele mai multe dintre acestea, însă, au fost anulate, ulterior, de instanţele de judecată.

Certificat de integritate? „Asta nu înseamnă că eşti curat ca lacrima”

Deputatul Sergiu Sîrbu, autorul introducerii certificatului de integritate în legislaţie susţine că aplicarea legii privind eliberarea certificatelor de integritate este una „foarte eficientă”. „Îngrijorările menţionate la adoptarea legii, potrivit cărora acest certificat va fi o piedică pentru mulţi de a candida, nu s-au confirmat. Procedura lucrează destul de bine, iar ANI este eficient. Toţi cei care s-au adresat după certificat l-au obţinut”, remarcă Sîrbu. „Sunt de acord că ANI, o perioadă, aproape un an, nu a fost prea funcţional, dar ANI este succesor de drept al CNI. De ce s-a ales perioada de trei ani? Pentru că acesta este termenul general de prescripţie prevăzut de legislaţie. Suntem de acord că ANI poate nu funcţionează la turaţie maximă, dar acesta este doar un început. Cât despre faptul că avem puţine menţiuni cu interdicţii în certificate, asta nu înseamnă că legea nu lucrează. Cei care se simt cu musca pe căciulă sau au interdicţii, care ştiau că ar obţine un certificat negativ, nici nu s-au încumetat să-l solicite”, crede Sergiu Sîrbu, care însă nu exclude că, pe viitor, „legea poate fi perfecţionată”.

Sergiu Sîrbu

Deputatul crede că oamenii s-au revoltat atunci când certificatul de integritate a fost eliberat unor persoane controversate pentru că nu cunosc prevederile legislaţiei în domeniu. „Legea prevede clar ce înseamnă certificat de integritate. Asta nu înseamnă că eşti curat ca lacrima. Nu există o pastilă fermecată sau un document fermecat care-ţi va demonstra că eşti înger. Niciodată nu va fi aşa ceva. Doar că oamenii nu au înţeles ce înseamnă acest certificat. În el sunt cinci poziţii care pot fi verificate documental. Chiar dacă la mulţi nu place, poate şi mie nu îmi place, dar, ca un jurist care mă respect, trebuie să respect prezumţia nevinovăţiei. Dacă nu există încă o sentinţă definitivă a instanţei, teoretic, înseamnă că acea persoană e nevinovată. Nu poţi să-i pui eticheta de condamnat, dacă nu există un document definitiv”, remarcă Sîrbu.

Acesta este însă sigur că, o persoană va rămâne fără mandatul de deputat, chiar dacă deţine certificatul de integritate. „Dacă o persoană este condamnată în perioada exercitării mandatului de deputat, ea pierde, de drept, acest mandat. Pentru asta, nici măcar nu este nevoie de un vot în Parlament pentru că ea nu are imunitate pentru o infracţiune comisă înainte de a deveni deputat. Este o interpretare a Curţii Constituţionale în acest sens”, punctează Sergiu Sîrbu.