Ceapă cu pâine pentru ţăranii din stânga Nistrului
Liderul de la Tiraspol împarte pământurile R. Moldova după bunul său plac. Nu pentru un an sau doi, ci pentru 99 (!). Ţăranii din stânga Nistrului au rămas fără terenuri agricole după ce Igor Smirnov a dăruit sate întregi mai multor întreprinderi, precum producătorul de băuturi alcoolice «Kvint», sau unor demnitari din Transnistria, care patronează afaceri prospere. Riscul cel mare, spun juriştii, este că în cazul în care conflictul se va rezolva, R. Moldova va trebui să recunoască toate investiţiile din rmn. Pe de altă parte, autorităţile de la Chişinău ignoră situaţia creată în stânga Nistrului, argumentând că soluţionarea problemei este «irealizabilă».
Printr-un decret semnat încă în anul 2003, Igor Smirnov a luat pământul pe care îl foloseau ţăranii din satul Parcani şi l-a împărţit după bunul său plac. De cele aproape opt mii de hectare din imediata apropiere a oraşului Tighina se folosesc în prezent două întreprinderi: «Agrostil» şi «Melanj».
25 kg de ceapă per 99 de ani
Deşi au certificate care demonstrează că au dreptul la o parte cotă, cei peste două mii de cotaşi s-au ales doar cu câteva kilograme de ceapă. Motivul pentru care liderul tiraspolean a împărţit aceste loturi? Din cele aproape opt mii de hectare de pământ, 200 nu aduceau niciun profit (!). Astfel, în 2003 Smirnov a luat decizia de a face parte dreaptă: 4 500 hectare au fost repartizate deputatului din parlamentul local Pasiutin şi 1 500 antreprenorului Pascari, care patronează firma «Melanj».
Prin contractele încheiate cu autorităţile de la Tiraspol, aceste întreprinderi au dreptul să folosească terenurile pentru – nici mai mult, nici mai puţin – 99 de ani!
«Deşi avem certificate care ne-ar permite utilizarea loturilor de pământ din satul nostru, actele nu sunt decât o minciună», spune supărat Nicolae Hristenco, de 71 de ani, unul dintre cei peste două mii de cotaşi din Parcani. «Am fost minţiţi. Astăzi în Parcani s-a creat o situaţie dezastruoasă. Nu exagerez când spun că lumea moare de foame. De fapt, în Parcani se naşte un om, dar mor cinci în loc», mai spune bărbatul.
«În fiecare zi îmi bat vecinii la poartă că să le dau o bucată de pâine», relatează Ludmila Nicolaeva, de 62 de ani, chiar în momentul în care a deschis unei femei să îi dea cu împrumut o jumătate de pâine. «A devenit un fenomen de ceva timp. Oare asta ar însemna independenţa rmn?», se întreabă ea.
Fiodor Dizov, de 69 de ani, zice că deputatul Pasiutin refuză să încheie contracte cu ţăranii din Parcani. «El ne-a spus că va oferi ajutor pensionarilor fără a semna vreun contract. Tot ajutorul pe care l-am obţinut sunt 25 de kilograme de ceapă…»
O bună parte dintre cotași s-au adresat la mai multe instituții locale. În răspunsul pe care l-au primit de la ministerul economiei locale se spune că pământul cu care și-au întreținut familia ani buni este folosit acum de un antreprenor «eficace», făcându-se referință la deputatul Pasiutin.
Dar de milioane pentru Kvint
Mai mulți cotași au ajuns să se judece cu autoritățile pentru pământurile care le-au fost luate, însă nu au avut sorți de izbândă, autoritățile dobândind dreptate chiar din primele ședințe de judecată. Stepan Popovschii, unul dintre juriștii țăranilor din Parcani, spune că autoritățile din Transnistria au încălcat o serie de acte pe care le-au adoptat chiar ele. Mai mult decât atât, Stepan Popovschii afirmă că liderul Smirnov a încălcat Constituția rmn.
Situaţia pare a fi mai proastă în r. Dubăsari, acolo unde în august 2007 Smirnov a decis să dăruiască un sat întreg întreprinderii Kvint. Potrivit acestui document, ţăranii din satul Țâbulevca nu ar utiliza loturile de pământ în mod raţional, de aceea a şi fost luat decizia din 2007. Așa că cele peste două mii de hectare i-au revenit companiei Kvint, cunoscută pentru băuturile alcoolice pe care le produce. Pentru 99 de ani înainte, Kvint-ul va utiliza mai «raţional» aproape 1900 hectare de păşuni, 20 de hectare de plantații multianuale, peste 50 de hectare de fâşii forestiere, peste 70 de hectare de drumuri de câmp, aproape 30 de hectare de terenuri subacvatice (!).
Pe de altă parte, pentru toate problemele legate de situaţia cetăţenilor din stânga Nistrului, autorităţile de la Chişinău au un singur raspuns: soluţionarea problemei este «irealizabilă».
Înapoi, în URSS
Alexandru Postică de la Promo Lex spune că, deși în prezent situaţia este gravă, ea ar putea deveni şi mai alarmantă în timp.
«Locuitorii din stânga Nistrului au rămas la etapa URSS. Ei au avut doar drept de folosinţă asupra terenurilor. De aceea pământul a fost împărțit după voinţa autorităţilor», explică juristul Alexandru Postică, precizând că Codul Funciar al R. Moldova a fost adoptat în 1991 şi a intrat în vigoare pe întreg teritoriul R. Moldova. Conflictul a început în martie 1992. «Respectiv, aceşti oameni ar trebui să beneficieze de cote de pământ. Din cauza conflictului nu au fost făcute măsurările cadastrale şi nu a fost aplicată nicio măsură din Codul Funciar», mai explică Postică.
Potrivit juristului, dacă situaţia de conflict se va rezolva, țăranii din stânga Nistrului nu vor putea beneficia de cote după cum prevede Codul Funciar. Asta pentru că autorităţile de la Chişinău ar putea fi obligate să recunoască investiţiile făcute în regiunea transnistreană. Aceste întreprinderi vor invoca faptul că au investit sume enorme, explică Alexandru Postică. «Dacă pământul este gratuit, de ce asemenea întreprinderi precum Kvintul să nu profite de moment? Mai ales că i-au revenit nişte zone turistice. De fapt, este o luptă pentru perspectivă», argumentează Alexandru Postică. Juristul spune că, de jure, contractele încheiate între întreprinderi şi autorităţi ar putea fi contestate, dar de facto această acţiune este imposibilă. «Am putea contesta la Curtea de Apel, dar ce să facem cu această decizie?», se întreabă juristul. «Smirnov a împărţit pământurile prin măsuri dictatoriale şi nu poate fi vorba de respectarea unor proceduri», mai spune el.
Anastasia NANI
