Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cât de independentă este Curtea…

Cât de independentă este Curtea Constituţională?

423-curteaCurtea Constituţională (CC) a fost invadată în ultima săptămână de sesizări venite din partea deputaţilor. Cei şase magistraţi ai CC s-au pronunţat în repetate rânduri în privinţa constituţionalităţii unor legi, majoritatea dintre ele votate pe 3 mai 2013.

În ultima perioadă, în special după ce i-au interzis practic liderului PLDM, Vlad Filat, să ocupe funcţia de prim-ministru, magistraţii CC au fost criticaţi la aproape orice hotărâre pe care o luau, CC fiind acuzată chiar în dese rânduri de afiliere politică, iar cei şase judecători – ameninţaţi în dese rânduri cu demiterea. În ultima săptămână, judecătorii constituţionali au examinat constituţionalitatea mai multor legi, aprobate pe 3 mai 2013. În ultimele patru hotărâri, judecătorii CC, în frunte cu Alexandru Tănase, au dat dreptate, în câte două rânduri, ambelor tabere.

Fără împuterniciri pentru premierul interimar

Sâmbătă, 18 mai, CC s-a pronunţat vis-a-vis de constituţionalitatea revocării din funcţie a unor demnitari de către Guvernul demisionar şi prim-ministrul interimar, catalogându-le, până la urmă, drept neconstituţionale. Astfel, dacă în ajun Iurie Leancă, premierul desemnat, îi da afară pe Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pe vicepremierul Mihai Moldovanu şi pe Ion Ceban, directorul Moldsilva, după hotărârea CC, cei trei au fost repuşi în funcţii.

„Prim-ministrului interimar nu-i pot fi acordate atribuţii identice cu cele ale Prim-ministrului în domeniul remanierilor guvernamentale. Curtea a reţinut că, spre deosebire de Prim-ministrul titular, care poartă răspundere în faţa Parlamentului pentru întreaga echipă guvernamentală, pe care de altfel a alcătuit-o, Prim-ministrul interimar al unui Guvern demis nu mai poartă această responsabilitate”, se spune în motivarea magistraţilor CC. “Remanierile pot surveni doar în cazul imposibilităţii obiective a persoanelor de a-şi exercita mandatul, astfel încât să fie păstrat status quo-ul administraţiei de stat”, au mai scris judecătorii constituţionali.

Revocarea lui Gurin, neconstituţională

Luni, 20 mai, judecătorii CC au examinat constituţionalitatea revocării procurorului general, ca urmare a sesizării deputatului neafiliat Sergiu Sârbu. Amintim că procurorul general, Corneliu Gurin, fusese revocat din funcţie pe 3 mai, cu voturile PLDM şi PCRM, pe motiv că au fost depistate mai multe nereguli în procesul de votare. Mai exact, doi deputaţi PLDM, Ion Butmalai şi Maria Ciobanu, au declarat că nu au votat pentru Gurin în momentul votării, astfel că, acesta nu ar fi întrunit numărul legal de voturi pentru a fi ales în funcţie. După două ore de discuţii, magistraţii CC au decis că demiterea lui Gurin a fost ilegală, şi asta pentru că acesta a fost revocat fără a fi respectată procedura legală. Astfel, a doua zi, Gurin şi-a reluat activitatea în fruntea PG, declarând că cea mai mare problemă a PG este influenţa politică.

„Curtea a reţinut că Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei, la şedinţa Parlamentului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii”, motivează magistraţii.

Funcţia de speaker interimar, legală

A doua zi, pe 21 mai, CC s-a pronunţat din nou în privinţa unei legi votate de PLDM şi PCRM pe 3 mai. De această dată, CC nu a mai dat dreptate deputaţilor liberali, în frunte cu Mihai Ghimpu, care cereau să fie declarat neconstituţional interimatul funcţiei de preşedinte al Parlamentului, deţinut în acest moment de către deputata PLDM, Liliana Palihovici. Într-un final, CC a recunoscut constituţional articolul prin care era creată funcţia de speaker interimar, recunoscând totodată şi constituţionalitatea demiterii lui Marian Lupu.

„Curtea a statuat că în problemele şi aspectele legate de organizarea şi funcţionarea internă a Parlamentului în privinţa cărora Constituţia nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voinţa majorităţii membrilor manifestată prin vot. În acest sens, Parlamentul are competenţa exclusivă să stabilească prevederi privind atribuţiile organelor sale de conducere, să decidă asupra modului de aplicare a acestora, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare”, se spune în motivarea magistraţilor.

CNA trece în subordinea Guvernului

Şi miercuri, 22 mai, CC a fost în deliberare. Magistraţii s-au pronunţat vis-a-vis de constituţionalitatea transferării Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) sub control guvernamental, după un alt demers venit din partea deputatului Sergiu Sârbu. Magistraţii CC au hotărât sistarea procesului privind controlul constituţionalităţii legii care prevedea trecerea CNA din subordinea Parlamentului în subordinea Guvernului.

“Curtea a reiterat că în problemele şi aspectele în privinţa cărora Constituţia nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voinţa majorităţii membrilor manifestată prin vot, cu respectarea dispoziţiilor şi a principiilor Constituţiei. În acest sens, Parlamentul are competenţa exclusivă să stabilească prevederi privind autorităţile publice şi atribuţiile lor, să decidă asupra modului de aplicare a acestora. Prin urmare, având în vedere faptul că Legea Supremă nu conţine dispoziţii privind Centrul Naţional Anticorupţie, instituirea, statutul şi atribuţiile acestuia este competenţa Parlamentului”, motivează judecătorii.

V.M.