Casele de milioane ale judecătorilor

Cât de bine trebuie să fie remunerat un judecător ca să judece imparţial, corect şi în baza legii atunci când îşi pune mantia şi intră în sala de judecată? Trebuie oare plătiţi mai bine judecătorii care deţin averi impresionante? Cât de transparente sunt averile judecătorilor şi cât de credibili sunt justiţiarii care nu îşi declară în mod adecvat proprietăţile? Sunt întrebările cetăţenilor la care încercăm să găsim răspuns.

În iulie 2012, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi-a expus viziunea asupra unui Proiect de Lege privind salarizarea angajaţilor din sistemul judecătoresc şi al Curţii Constituţionale, din care reiese că magistraţii solicită salarii mai mari, între 10 şi 20 mii de lei. La sfârşitul anului 2012, preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a transmis Parlamentului un proiect de lege privind salarizarea judecătorilor, prin care să se instituie un sistem unitar de remunerare a magistraţilor. Documentul stabileşte majorarea treptată a salariilor judecătorilor, din 2013 până în 2015, în funcţie de categoria instanţei de judecată de care aparţin şi de vechimea în muncă. Astfel, judecătorii ar urma să fie remuneraţi lunar cu sume cuprinse între 3 şi 5 salarii medii pe economie şi li se vor acorda sporuri de până la 20%. Proiectul de lege, însă, s-a oprit la Parlament şi încă nu a fost adoptat.

Salarii mai mari pentru judecătorii milionari

În luna aprilie curent Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a solicitat Parlamentului şi Guvernului să examineze în regim de urgenţă Proiectul de lege privind majorarea salariilor pentru judecători pe motiv că sursele de venit ale acestora ar fi insuficiente.

În acelaşi timp, mai mulţi magistraţi au depus declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, din care reiese că deţin case de milioane, automobile de lux şi conturi bancare impresionante, chiar dacă au avut venituri modeste.

De exemplu, preşedintele Judecătoriei Botanica, Ion Druţă, şi-a construit o vilă de lux cu două etaje şi mansardă în cartierul de elită Malina Mică din capitală, estimată de agenţii imobiliari la peste 4 milioane de lei. Magistratul a obţinut terenul pe care şi-a construit imobilul de lux printr-o decizie controversată a Primăriei Chişinău, eliberată într-o zi nelucrătoare, pe data de 1 mai 2003. Ulterior, pentru a nu fi vizat direct într-un inevitabil scandal, judecătorul a înscris casa pe familia Ţurcanu, o rudă care avea afaceri comune cu soţia şi cu soacra sa. Datele obţinute de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor arată că Lilia Druţă, soţia magistratului, este administratoare la “LIC-DANA” SRL, o firmă care acordă servicii farmaceutice.

ZdG a publicat recent o investigaţie despre judecătorul Nicolae Gurdilă de la CSJ, procurorul Gheorghe Nogai, ex-viceministrul Educaţiei Ion Constandoglo şi vicedirectorul Liceului “V. Alecsandri”, Vasile Dombrov, care şi-au construit case de milioane pe terenul de sport al unui liceu. Mai mult. Aceştia au acaparat ilegal şi un teren adiacent, care aparţine Primăriei Chişinău.

„Nu-mi trebuie casa asta. Atunci aşa era la modă…”

În 2012, Primăria i-a atacat în instanţă pe toţi cei patru vecini din domeniul justiţiei şi educaţiei de pe str. Stolniceni pentru ocuparea ilegală a terenului respectiv. Într-o înregistrare ascunsă, procurorul Gheorghe Nogai ne-a spus că după ce ZdG a publicat o investigaţie în care figura şi numele său, CNI s-a autosesizat şi SIS a făcut unele verificări asupra imobilelor pe care le deţine. “Acum nu aş face aşa ceva. Nu-mi trebuie casa asta. Atunci aşa era la modă. Acum nu se merită. Întreţinerea e alta. Sunt nişte cheltuieli. Sunt probleme…”, afirmă procurorul Gheorghe Nogai.

Petru Ursache, judecător la CSJ, deţine o casă cu două nivele şi mansardă în cartierul de elită situat pe str. Pietrarilor şi Ciocârliei. Tot aici magistratul deţine şi câteva terenuri estimate la peste 1 milion de lei. Nici fiul acestuia nu o duce mai rău, fiind proprietarul unui apartament, a două automobile şi fondator şi administrator a două SRL-uri.

Judecătoarea de la Curtea de Apel Chişinău Maria Moraru deţine în proprietate un imobil de lux în capitală, a cărui valoare reală depăşeşte suma de 6 mln. de lei. Însă acesta figurează în declaraţiile de avere ale magistratei cu o valoare mult diminuată, de doar 10 mii de euro, cu specificarea că ar fi nefinisat, deşi familia Moraru locuieşte în el încă de la început anilor 2000.

CSM: Un concurs al caselor frumoase

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Dumitru Pulbere deţine în capitală un palat impunător, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ 1 mln. USD. Temelia imobilului a fost pusă cu cei 400 mii de lei acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002, din fondul de rezervă al Executivului, pentru ca Pulbere să-şi cumpere o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional se pare că şi-a construit casa şi pe un teren ocupat ilegal, aflat în proprietatea mun. Chişinău.

Juristul Ion Guzun este de părere că, atât timp cât judecătorii nu vor fi deschişi publicului, “noi tot timpul putem să avem dubii referitor la integritatea lor. Şi asta este o chestiune normală, pentru că noi vorbim de percepţia despre corupţie, percepţia despre influenţă. Şi de anumite politici care sunt instabile publicului general. Domină presiunea şi impresia că judecătorii au venituri şi proprietăţi care sunt mai puţin justificate”.

„Cu casele, în opinia mea, a fost un concurs al caselor frumoase. Avem şi noi de ce ne bucura şi ce arăta. Să revenim totuşi la subiect. Mulţi dintre aceşti judecători au construit aceste case pe parcursul a 10-15 ani”, a menţionat Nichifor Corochii, preşedintele CSM.

Confiscarea averii, nejustificată

Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate încă nu au fost publicate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012. În contextul dat, experta Anticorupţie Cristina Cojocaru spune că CNI are două obligaţii. Nu doar de a le verifica, ci şi de a le publica. “Eu continui să cred că CNI în mod nejustificat nu a solicitat declaraţiile pe anul 2011 de la CSM, ca să le facă cel puţin publice. Şi să le ia cel puţin ca o bază de studiu”.

La sfârşitul anului 2012, Ministerul Justiţiei a elaborat un amplu pachet de iniţiative legislative privind măsurile de prevenire şi combatere a corupţiei, prin care se pretinde includerea în Codul penal a unei noi norme care prevede confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate, precum şi introducerea unei noi componenţe de infracţiune privind “îmbogăţirea ilicită”. În această categorie sunt incluşi şi judecătorii care îşi ascund averile sau nu le pot justifica.