Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Calea ferată a lui Voronin…

Calea ferată a lui Voronin a adus Prutul în grădinile oamenilor

284-caleferataDe mai mult de o săptămână, oamenii din sudul republicii luptă cu stihia apelor din Prut. Până acum doi ani ei nu aveau canale suficiente de scurgere a apei revărsate, dar de când a fost construită calea ferată situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult.

La construcţia liniei de tren, au fost deteriorate canalele prin care se scurgea apa chiar şi în timpul ploilor. Acum grădinile mai multor gospodării sunt sub ape.

Sabrina Bostănel, locuitoare a satului Brânza, spune că atunci când s-a construit calea ferată li s-a promis că va fi săpat şi un canal de scurgere a apelor acumulate după ploi sau inundaţii, dar promisiunea pare acum o minciună.

Nicolae Rotaru, locuitor al aceluiaşi sat, zice că este a treia oară când a fost năpădit de ape: «Ne-au înecat, nu mai suportăm. Dacă mai plouă, ne intră apa şi în case».

Leonid Catera, primarul satului Brânza, afirmă că Miron Gagauz, şeful Căilor Ferate din Moldova din acea perioadă, le-ar fi spus că, dacă oamenii din sat sunt de acord să vândă pământul pe care a fost construită linia ferată, le va face şi canale de scugere. «Le-au stricat oamenilor acele canale şi diguri, au făcut calea ferată şi au uitat de noi».

Aceeaşi situaţie este şi în satul Giurgiuleşti din acelaşi raion. De când s-a construit calea ferată, familia Frigioi este nevoită să improvizeze canale de scurgere a apei ori de câte ori este o ploaie mai puternică. «Săpăm tranşee ca să nu se ridice apa. Ce să facem acum? Atunci ne ungeau cu miere, numai să le dăm pământul. Acum, când suferim, nimeni nu se uită la noi, ne descurcăm cu hârleţe şi lopeţi».

Gheorghe Vasilachi, preşedintele raionului Cahul, afirmă că, într-adevăr, proiectul tronsonului de cale ferată a avut multe lacune, din cauza cărora suferă oamenii acum. «Atunci s-au promis multe, a fost făcut totul în grabă, nu s-a ţinut cont de consecinţele distrugeriii canalelor de scurgere pe care le aveau săpate oamenii. Săptămâna trecută s-a instituit o comisie care va analiza unele segmente de cale ferată, acolo unde se acumulează apa şi există pericolul de inundare a gospodăriilor din satele Brânza, Câşliţa-Prut, Văleni, Slobozia Mare şi Giurgiuleşti».

Domnul Vasilachi mai menţionează că atunci era altă guvernare şi altă conducere la Întreprinderea de Stat «Calea Ferată» din Moldova, iar cei care sunt acum încearcă să soluţioneze problema, doar că este nevoie de timp şi de finanţe. «Am fost la faţa locului de mai multe ori cu reprezentanţii căilor ferate. S-a promis că se vor face aşa-numite treceri sub calea ferată».

Sergiu Tomşa, vicedirectorul general pentru tehnică şi dezvoltare din cadrul Întreprinderii de Stat «Calea Ferată» din Moldova, susţine că atunci lucrările au decurs conform proiectului şi că nu calea ferată ar fi cauza inundaţiilor. «Este problema autorităţilor locale. Dacă nu o pot rezolva la nivel local, să nu dea vina pe proiect. Şi înainte de a fi construit acest tronson, oamenilor le erau inundate gospodăriile».

Ion Caraja, şeful Serviciului Situaţii Excepţionale din Cahul, spune că acum se lucrează la întărirea digurilor. În satele Brânza, Câşliţa-Prut, Văleni, Zârneşti şi Cucoara la acest moment există riscul de a fi inundate câteva lanuri de culturi agricole. «Ne străduim să nu fie afectate casele oamenilor», spune el.

Calea ferată Cahul – Giurgiuleşti a fost dată în exploatare în anul 2008, fiind cheltuiţi în acest scop 500 de milioane de lei din bugetul de stat. Acesta a fost calificat drept cel mai scump proiect din timpul guvernării trecute.

Lilia Zaharia-Cravcenco