Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Bucov, Basarabia de la Ploieşti

Bucov, Basarabia de la Ploieşti

Semnificaţia Zilei de 27 Martie, 1918 este aceeaşi peste tot în lumea românească, de dincolo sau de dincoace de Prut. Respiraţiile sunt la fel. „Săptămâna Unirii”, plină de evenimente comemorative la Chişinău, Bucureşti, Iaşi, Cluj şi în toată România nu putea să ocolească şi Ploieştii. Nu avea cum.

Ziua Unirii, 27 Martie, mi-a deschis cartea unei noi Basarabii, dincolo de Basarabia. O descopeream la Bucovul din suburbia Ploieştilor, o comună în care şi-a găsit refugiu în ultimii ani de viaţă marele luptător pentru idealurile româneşti ale Basarabiei, omul  politic, profesorul, gazetarul şi scriitorul Constantin Stere. Bucovul a ajuns să fie azi, graţie lui Stere, o a doua Basarabie, de dincolo de Prut, pe care acesta şi-o zidise lângă Ploieşti, la doar 60 km de Bucureşti, în cea mai pitorească zonă a României, judeţul Prahova, pe moşiile soţiei sale, aproape de Vălenii de Munte a lui Nicolae Iorga şi Palatul regesc de la Sinaia. „Conacul de la Bucov”, inaugurat în 1927, i-a slujit ca loc compensator şi de meditaţie, după ce, obosit de intrigi, hotărăşte să se retrăgă din viaţa politică. Aici reuşeşte să dea viaţă şi lucrării sale literare de referinţă, romanul în opt volume „În preajma revoluţiei”.

După comunizarea României, Stere dispare din viaţa Bucovului, iar numele lui din arena publică  şi doar acum 10 ani, graţie Consiliului judeţean Prahova şi, în primul rând, preşedintelui acestuia, Mireca Cosma, Bucovul lui Stere a renăscut. Cosma l-a readus pe Stere la viaţă, l-a reactualizat, l-a redat României. Conacul a devenit Muzeul Stere, iar moşia a fost reamenajată într-un Parc memorial, cu o Alee a scriitorilor care îi reuneşte în jurul basarabeanului Stere pe prietenii săi de idei şi colaboratori la prestigioasa revistă a timpului “Viaţa românească”: Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Alexie Mateevici, Calistrat Hogaş, Gala Galaction, Al.Brătescu-Voineşti, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, alee care sfârşeşte cu ansamblul monumental “Armonia Unirii”.

Pentru Constantin Stere, 27 Martie 1918 a fost proba de foc şi examenul de excelenţă, pe care le-a trecut cu „brio”, votând, alături de colegii săi din Sfatul Ţării, revenirea Basarabiei la România. Pentru noi, urmaşii Generaţiei Unirii, 27 Martie 1918 este proba de foc care încă ne aşteaptă: pe această paralelă s-au desfăşurat în acest an la Bucov manifestările dedicate Unirii Basarabiei cu România, manifestări iniţiate şi sprijinite de Consiliul judeţean Prahova împreună cu Fundaţia “Constantin Stere”, Societatea cultural-istorică “Mihai Viteazul”, Muzeul judeţean de Istorie şi Arheologie „Cultul Eroilor”, Primăria Bucov şi Liga Studenţilor Basarabeni de la Ploieşti. La 27 Martie, la Bucov nu se vorbeşte niciodată despre Unire, fără a se pomeni numele lui Stere. Aşa a fost şi în acest an.

Mircea Cosma, preşedintele Consiliului judeţean Prahova:

La 27 martie 1918, mai mulţi bărbaţi de curaj au pus deasupra lor interesul naţional, făcând dintr-o Românie cu doar 4 judeţe rămase neocupate, o Românie Mare. Să nu-l uităm pe Stere, cel care, alături de alţi patrioţi basarabeni, au decis Reunirea… Întru cinstirea memoriei lui, am reuşit, împreună cu alţi oameni de bine, să redăm patrimoniului naţional opera lui Stere, creată aici, la Bucov, să-l primim ca membru post-mortem în Academia Română, să-i readucem umbra în conacul complet reamenajat şi să-i imortalizăm chipul de luptător înflăcărat în bronz.

Mircea Ionescu Quintus, preşedinte de onoare PNL:

Acum şi aici, la Bucov, se cuvine să ne aducem aminte că acolo, unde se înfrăţesc munţii cu fraţii şi apele împreună, cândva s-a împlinit cutezătorul nostru vis, care ne-a fost lăsat povară sfântă nouă şi urmaşilor urmaşilor noştri. Să păstrăm această măreaţă avere lăsată nouă de Constantin Stere, nu înainte de a-l ruga pe bunul Dumnezeu, închinându-ne cu smerenie tot Lui, să alăture Zalăul nostru de măreaţa cetate basarabeană – pe care o păstrăm în suflet – şi de a ne propune că nu vom avea odihnă atâta timp cât visul şi isprăvile înaintaşilor noştri nu se vor împlini.

Acad. Alexandru Zub, Universitatea „Al. Ion Cuza” din Iaşi:

Suntem datori faţă de trecutul nostru nu foarte îndepărtat – iată doar aproape un secol de când s-a întâmplat acel miracol numit România Mare, la rădăcinile căreia se află şi spiritul lui Stere, un mare luptător pentru unitatea naţională care a fost, totodată, un cărturar şi scriitor de prim rang. Constantin Stere a fost unul dintre oamenii de bine care ştia să fie tenace chiar şi atunci când istoria nu părea să-i dea dreptate şi să rămână fidel convingerilor sale, punând interesul naţional deasupra interesului personal. Această amintire începe să constituie o tradiţie… Memoria istorică e o valoare care trebuie respectată…

Manifestările de la Bucov (Ploieşti) au adunat, în Parcul memorial C. Stere,  lume academică, politiceini, militari în rezervă, profesori, elevi şi studenţi, animaţi cu toţii de evenimentul ictoric 27 Martie 1918 şi de Ostaş al Unirii al lui Stere. Prezenţa simbolică a lui Stere la eveniment a dat şi în acest an relevanţă manifestărilor, desfăşurate în spiritul Zilei Unirii: cu „Deşteaptă-te Române” şi sub Tricolor, cu fanfară, evocări, amintiri, cântece care ne-au însoţit Istoria, recital de poezie, lansare de carte şi flori pentru eroi. Ar mai fi ceva de remarcat: aerul de la Bucov. La Bucov, de Ziua Unirii, se respiră, totuşi, altfel decât oriunde în altă parte. Şi asta pentru că Stere e în preajmă. Ceea ce am găsit şi am putut vedea în Parcul memorial C. Stere nu încape nici în cel mai frumos vis despre Stere în Basarabia sa de naştere, la Chişinău, unde şi-a avut casă sau la Cerepcăul din Soroca, unde a venit pe lume. „Basarabia lui Stere” de la Bucov a devenit, în timp, o „meca” a românilor, care adună, în fiecare an, de 27 Martie şi nu doar, mai multă lume bună pentru care Stere este aici şi simbolul dar şi sinonimul Basarabiei Reunite.

CONSTANŢA: Muzeul Marinei Române şi Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina“ au organizat un simpozion cu tema «1918-2011. 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România». Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Primăria or. Murfatlar, Organizaţia Studenţilor Basarabeni, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“, filiala Constanţa. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare, ai instituţiilor de cultură şi învăţământ constănţene.

BRĂILA: Cu prilejul aniversării de 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Casa de Cultură a mun. Brăila, în colaborare cu Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina, a organizat manifestarea cultural-artistică «Basarabia — un vis neîmplinit». La eveniment a participat şi o delegaţie din Bieşti, R. Moldova, condusă Ion Vlas, primarul localităţii. Programul manifestării a inclus un simpozion, urmat de un program artistic susţinut de Corala «Semănătorii» din comuna Bieşti, raionul Orhei, R. Moldova, dirijor Ştefan Caranfil, Grupul «Generaţii», condus de Dumitru Popescu, precum şi de soliştii de muzică populară ai Casei de Cultură a municipiului Brăila, acompaniaţi de organistul Viorel Toader.

TIMIŞOARA: „Cine uită, nu merită!», spunea N. Iorga. În perioada 25-27 martie, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara a organizat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Cultural Zilele Basarabiei. Evenimentul a fost axat pe lansări de carte, concerte, dezbateri publice, excursii, spectacole etc.

BUCUREŞTI: Expoziţii, conferinţe, concerte şi alte manifestări culturale s-au desfăşurat în perioada 24-29 martie la Bucureşti în cadrul festivalului Zilele Basarabiei, care a marcat 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În cadrul evenimentelor festive, a fost adus un omagiu membrilor Sfatului Ţării, artizanii Unirii. Participanţii la festival au depus flori şi coroane la mormintele membrilor Sfântului Ţării din cimitirul de la Cernica. Festivalul s-a încheiat cu un  concert  al trupei Alternosfera.

CRAIOVA: În Bănie a fost sărbătorită, pe 27 martie, Ziua Basarabiei, la împlinirea a 93 de ani de la Marea Unire. Evenimentul, ajuns la ediţia a VI-a, a fost organizat de Primăria Craiova şi Asociaţia Studenţilor Basarabeni şi a cuprins numeroase manifestări. Dimineaţa, la Biserica Sfânta Treime, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor care au înfăptuit Marea Unire, după care au urmat depuneri de coroane de flori la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, o expoziţie de fotografie pe esplanada Teatrului Naţional, un program de muzică şi poezie în Piaţa «Mihai Viteazul“ şi o dezbatere la primărie cu tema «Basarabia — lacrima noastră“.

GALAŢI: În perioada 24-31 martie se desfăşoară «Festivalul Basarabia», organizat de Liga Studenţilor Basarabeni şi de Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi. Programul a inclus o expoziţie foto «Basarabia în imagini», spectacol de cântece şi poezii româneşti la Teatrul Dramatic «Fani Tardini», spectacolul „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” de Ion Luca Caragiale, o dezbatere pe tema «Unirea Basarabiei la 93 de ani de la înfăptuire şi consecinţele ei», la Biblioteca «V.A. Urechia».

Petru Grozavu,
27 martie 2011, Bucov, Ploieşti