Buchetul de flori, invocat drept motiv de omor de judecata rmn
Mai bine de trei ani, Irina Eliţova luptă pentru a obţine dreptate în cazul soţului său, condamnat de o instanţă judiciară din rmn pentru omor premeditat. Deşi nu există nicio probă care să indice direct că Eduard Eliţov este vinovat de moartea lui Iurie Tomin, acesta se află în detenţie deja de trei ani. Potrivit Irinei şi avocatului lui Eliţov, cazul este falsificat, iar sentinţa nedreaptă.
Irina Eliţov îşi face griji pentru sănătatea soţului său. Ea are temeri că acesta nu va mai reuşi să supravieţuiască condiţiilor din închisoare. Deşi Eduard are peste 60 de ani şi este invalid, acest fapt n-a fost luat în considerare de instanţa de judecată, iar primele şase luni a fost ţinut în subsol în condiţii inumane, ceea ce i-a afectat şi mai mult sănătatea.
Florile, motivul conflictului
La 22 august 2008, Irina vindea flori în timp ce patru tineri s-au apropiat de ea. Nu era pentru prima dată când acest grup o acosta. Au întrebat-o ce preţ au florile, iar la răspunsul primit au replicat că ar fi prea scumpe. Au întrebat, totodată, cui anume plăteşte pentru dreptul de a vinde flori şi cine este “крыша” sa. Irina a spus că achită directorului pieţei. Pentru că tinerii o supărau tot mai mult şi nu intenţionau să plece, Irina a decis să apeleze la poliţie. Ea le-a spus despre decizia sa celor patru tineri, iar acest fapt le-a provocat râsul.
Unul dintre membrii grupului, Alexandru Bezrodni, a înhăţat un buchet şi a fugit. Atunci, Irina a apelat la poliţie, dar nimeni nu a răspuns. Ultima opţiune era să-şi cheme soţul în ajutor. Acesta, la rândul său, l-a sunat pe ginere. Între timp, Irina a reuşit să-l prindă pe unul dintre băieţi, pe Alexandru Jitcov, cerându-i să-i restituie florile, care, de fapt, erau ale unei colege.
Eduard, soţul Irinei, care s-a apropiat în acest timp, l-a convins pe Jitcov să restituie florile. Dar nu Alexandru a adus florile înapoi, ci Iurie Tomin, care se prezentase ca fiind şeful grupului. Irina îşi aminteşte că “fiecare membru, înainte de a acţiona, privea în direcţia lui Tomin, cerând parcă aprobarea sa”. În scurt timp, s-a apropiat şi Eugen Cerneţchi, ginerele Irinei, care a decis că ar fi bine să discute cu băieţii din moment ce nu era prima dată când o acostau pe Eliţov. Eduard şi Eugen s-au apropiat de grup, crezând că ar putea identifica pe cineva dintre ei pentru a discuta sau a-i denunţa la poliţie.
Încăierarea
Irina povesteşte că atunci când s-au apropiat de grup, Eugen a întors capul spre socrul său, întrebând dacă aceştia sunt tinerii agresivi. Imediat, unul dintre ei l-a lovit în cap şi el a căzut la pământ. Ceilalţi s-au năpustit asupra sa şi au început să-l lovească cu mâinile şi cu picioarele, mai ales în regiunea capului. El încerca să se apere cum putea. Lupta a durat vreo cinci minute. Eduard striga la ei să-i dea drumul lui Eugen. La început, aceştia nu reacţionau la strigătele lui, iar Jitcov îi bloca calea lui Eliţov când acesta încerca să se apropie de ginere. Încercând să-şi salveze ginerele şi să se apere pe sine, Eduard a scos cuţitul pentru flori, pe care îl uitase în buzunar când o ajutase pe soţie să ducă florile seara acasă. Eliţov flutura cuţitul fără a avea intenţia să acţioneze. Irina spune că soţul ei încerca doar să-i sperie ca să le dea drumul. Doi dintre agresori au fost, totuşi, răniţi: Alexandru Bezrodni – în regiunea fălcii, iar Mihail Marchetan – la mână. Între timp, Eugen a reuşit să scoată balonul cu gaze lacrimogene şi să apese pe buton, ceea ce i-a făcut pe agresori să se retragă. Ulterior, Cerneţchi şi Eliţov au plecat.
Nimeni dintre cei prezenţi nu observase când şi unde s-a retras Iurie Tomin. Doar Alexandru Jitcov, în timpul judecăţii, susţinea că a văzut cum Eduard Eliţov l-a înjunghiat pe Tomin, care a fost găsit de Jitcov în tufari, fără suflare. Jitcov afirmă că Eliţov s-a apropiat de Tomin pe la spate, în timp ce acela încerca să-i despartă pe Bezrodni şi Cerneţchi, l-a tras spre el şi l-a înjunghiat în burtă. Acest fapt este infirmat de Eliţov, care susţine că nici măcar nu s-a apropiat de Tomin.
Judecata fără probe
Instanţa de judecată a ţinut cont doar de mărturiile martorilor, fără a lua în seamă probele care contravin declaraţiilor făcute. Irina spune că unii martori, fiind direct implicaţi în cele întâmplate, sunt interesaţi să prezinte lucrurile într-un anume mod, iar alţii depun mărturii false. Potrivit Irinei, “era întuneric, astfel încât aceştia nu ar fi putut observa detaliile pe care le descriu”. Proprietara unei case vecine şi oaspeţii săi afirmă că au văzut un cuţit la pârât. Eduard nu neagă că avea un cuţit, dar susţine l-a folosit în legitimă apărare şi nu pentru omor premeditat, după cum i se incriminează.
În judecată, buchetul de flori este invocat drept motiv al omorului. Eduard, însă, spune că nu Tomin, ci Bezrodni a luat florile, Tomin fiind cel care le-a restituit. Respectiv, Eduard nu avea niciun motiv întemeiat să-l atace pe Tomin. Mai mult decât atât, potrivit medicului legist Roman Drangoz, moartea lui Iurie Tomin a survenit în urma hemoragiei: “Dacă i-ar fi fost acordat ajutor la timp (în 15 minute, n.r.), teoretic, el ar fi putut fi salvat”. De asemenea, medicul legist susţine că, ţinând cont de forma rănii, lovitura a fost efectuată cu mâna stângă, atacatorul aflându-se faţă-n faţă cu victima. Orice altă poziţie este imposibilă, explică Drangoz.
Pe de altă parte, Eugen Cerneţchi a fost bătut cu cruzime de către tinerii din acel grup. El a suportat lovituri mai ales în zona capului, din care cauză îşi pierde auzul. Acest fapt, însă, iarăşi a fost ignorat de instanţa de judecată. De asemenea, în timpul altercaţiilor, lui Eugen i-a fost smuls de la gât lănţişorul de argint cu cruciuliţă, găsit apoi lângă corpul neînsufleţit al lui Iurie. Avocatul Vladimir Gruşeţchi este indignat de faptul că toate aceste dovezi nu au fost luate în calcul la pronunţarea sentinţei.
Cer sentinţă maximă
Eduard a fost condamnat la şapte ani de închisoare. Mama lui Iurie, Svetlana Tomin, nu este de acord cu decizia judecătorului. Ea cere sentinţă maximă pentru Eliţov, fiind sigură că acesta l-a omorât pe fiul său. Ea îl cunoaşte pe Eduard în calitate de medic cardiolog, angajat, o perioadă îndelungată, la “Salvare”. Potrivit Svetlanei, Eduard “cunoaşte ca nimeni altul organele vitale ale omului”, de aceea e sigură că “nu poate fi vorba de autoapărare”.
Astfel, Svetlana Tomin a cerut ca instanţa să pronunţe sentinţă maximă. De asemenea, Svetlana cere ca Eduard să-i achite daune în sumă de 41709 rub. 64 cop. rmn, precum şi cheltuielile pentru judecată în sumă de 500 rub. rmn, adică onorariul avocatului care a reprezentat-o. Din 2008 Eduard se află în închisoare, iar ancheta nu s-a încheiat nici azi. Avocatul Promo-Lex Alexandru Postică este de părere că “detenţia lui Eliţov nu poate fi justificată prin existenţa unor acte emise de organe neconstituţionale şi ilegale. Evident că argumentele lui privind eliberarea sunt respinse. Aşa-numita anchetă preliminară şi cea judiciară durează mult prea mult şi, evident, în acest timp urma să fie pus în libertate, ceea ce nu s-a întâmplat”.
În tot acest timp cât durează ancheta, Eduard stă închis, condiţiile închisorii sunt îngrozitoare, iar sănătatea lui s-a agravat considerabil. Irina, încercând să obţină dreptate pentru soţul său, umblă pe la toate instanţele posibile, trimite scrisori la oficialităţi, dar toţi o îndreaptă spre o altă uşă. Astfel, umblând din uşă-n uşă, a ajuns să ceară ajutor la specialiştii de pe malul drept al Nistrului, care susţin că în autoproclamata rmn sunt multe cazuri similare, iar victimele regimului separatist au puţine şanse de a obţine dreptate.
Condiţii inumane în închisorile rmn
Eduard a fost condamnat la şapte ani de închisoare, dar deja astăzi sănătatea nu-i permite să stea în condiţiile de acolo. “Pereţii sunt plini de mucegai, ceea ce poate conduce la diferite infecţii. Eduard, având o vârstă înaintată, sănătatea lui, şi aşa foarte şubredă, este mult afectată”, susţine Alexandru Postică. Avocatul spune că nu se poate pronunţa mai mult asupra subiectului dat, deoarece Asociaţia Promo Lex este “în proces de pregătire a unei plângeri la Curtea Europeană”.
În închisoarea unde stă Eliţov, nu există paturi separate pentru fiecare deţinut, aceştia fiind nevoiţi să doarmă pe rând. Eduard, însă, are probleme grave la piciorul drept (artroză deformantă a articulaţiei genunchiului, care afectează atât mersul, cât şi statul în picioare), ceea ce nu-i permite să stea în rând pentru posibilitatea de a dormi măcar puţin. Din cauza acestui regim, însă, el trebuie să stea în picioare ore în şir, ceea ce-i agravează şi mai mult sănătatea. Eliţov face tratamente, dar acestea îl ajută o perioadă scurtă de timp, deoarece condiţiile de trai rămân aceleaşi.
Ludmila Popovici, preşedinta Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”, spune că “persoanele nevinovate care se află în detenţie suferă foarte mult emoţional, ceea ce le poate agrava considerabil starea sănătăţii fizice. Nici tinerii nu pot rezista unui astfel de regim, cu atât mai mult persoanele în etate”. Familia lui Eliţov îşi face griji pentru sănătatea şi siguranţa lui. Soţia sa, Irina, se teme că, dacă nu se va interveni cât mai curând, ar putea fi prea târziu.
Olga Bulat
