Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Basarabenii Clujului

Basarabenii Clujului

La începutul acestui mileniu, un grup de tineri din R. Moldova plecaţi la studii în Cluj-Napoca au creat o organizaţie care le-ar apăra drepturile şi care i-ar ajuta pe nou-veniţii în „capitala” Transilvaniei să se integreze mai uşor. Atunci a fost lansat Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB), care în prezent numără câteva sute de membri. În scurt timp, lucrurile au luat amploare, iar ulterior, graţie lor, a apărut Festivalul „Basarabia”, ajuns în acest an la a 7-a ediţie. Ediţia din acest an s-a desfăşurat la 25—28 martie.

Printre invitaţi au fost jurnalişti din R. Moldova şi de la diferite publicaţii locale din Cluj, echipa OWH Studio din Chişinău, membri ai unor ONG-uri, formaţiile Todo şi Alternosfera, dar şi persoane simple, dornice de a celebra cea de-a 92-a aniversare a Unirii şi de a participa la celelalte activităţi consacrate Festivalului „Basarabia”. La ediţia din acest an a festivalului, care după cum afirmă chiar organizatorii a fost cea mai fastuoasă, a participat în premieră şi un oficial de la Chişinău.

7 aprilie – mereu actual

Festivalul a demarat joi, în incinta Primăriei Cluj-Napoca, cu o dezbatere despre”Scoaterea sârmei ghimpate de pe Prut”. Ziua de vineri a început cu lansarea romanului „100 de zile” a jurnalistei Stela Popa, dedicat evenimentelor din aprilie. În a doua jumătate a zilei a avut loc o dezbatere pe tema „Mass-Media: a 4-a putere şi al 6-lea simţ”. Pe lângă gazetari de la ZdG şi Capitala, la eveniment au participat jurnalişti de la Moldova 1. Anume televiziunea publică, dar şi „criza constituţională”, au constituit subiectele de atracţie în dezbatere. Iniţial, Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului, prima şi deocamdată singura oficialitate de la noi prezentă la festival, i-a informat pe cei din sală despre problemele cu care se confruntă R. Moldova, iar ulterior, în „colimator” au intrat cei de la Moldova 1. Studenţii basarabeni, presa, dar şi invitaţii locali au dorit să afle de la jurnaliştii postului public de televiziune cum au activat în comunism şi motivele reale pentru care situaţia şi, uneori, politica editorială a postului nu s-au modificat. Au avut loc discuţii aprinse, cu argumente şi contraargumente. În final, cei de la Moldova 1 au asigurat asistenţa că schimbările promise vor putea fi sesizate începând cu luna mai.

Spre seară, tinerii basarabeni, şi nu numai, prezenţi în incinta Casei de Cultură a Studenţilor au vizionat mai multe proiecţii de film ale OWH Studio. Printre acestea s-a numărat şi „Capcana”, care a luat recent premiul 1 la Festivalul internaţional de filme documentare Documfest de la Timişoara. Documentarul prezintă scenariul evenimentelor de la 7 aprilie şi tragediile umane ale acelei perioade.

Tinerii, viitorul şi speranţa R. Moldova

După ce cu o zi înainte, printre lacrimi, tinerii din Cluj au retrăit clipele de groază prin care au trecut semenii lor din Chişinău la 7 aprilie 2009, sâmbătă, 27 martie, în penultima zi a Festivalului, au depus, alături de ministrul Tineretului şi Sportului, flori la bustul lui Onisifor Ghibu. Ulterior, ministrul Ion Cebanu a avut o întâlnire oficială cu Sorin Apostu, primarul oraşului Cluj-Napoca.

Seara, Ion Cebanu s-a întâlnit cu studenţii basarabeni din Cluj. Tinerii au discutat, de la egal la egal, cu cel mai tânăr ministru din cabinetul Filat. Cebanu le-a promis „clujenilor” că vor fi implementate mai multe proiecte şi că va fi dusă o politică de tineret care să le redea tinerilor speranţa că pot avea un viitor frumos şi în R. Moldova. Ministrul a precizat că studenţii din Cluj, dar şi din celelalte oraşe ale României sau din alte ţări, pot ajuta R. Moldova în procesul de integrare europeană, indiferent unde s-ar afla.

Deşi îşi anunţase iniţial prezenţa şi Dorin Chirtoacă, primarul de Chişinău, acesta nu a mai ajuns la eveniment. Fără edilul chişinăuian, duminică, 28 martie, membrii GIB şi ceilalţi invitaţi au avut posibilitatea să urmărească filmul documentar Where Europe Ends? (Unde se Termină Europa?) şi să dezbată acest subiect. Unde, într-adevăr, se termină Europa? Tinerii basarabeni şi-au expus opinia vizavi de situaţia actuală din R. Moldova, despre proiectul Unirii şi au venit cu argumente care mai de care mai plauzibile, ce l-ar putea face invidios, cu siguranţă, chiar şi pe un înalt demninar.

De remarcat şi faptul că, pe parcursul festivalului, clujenii au putut admira o expoziţie de fotografii ale basarabeanului Ion Protan, intitulată „7 aprilie – o agonie fără simţuri”. Festivalul a fost încheiat de formaţiile Todo şi Alternosfera!

Cluj-Napoca – casa basarabenilor

Datorită Festivalului „Basarabia”, organizat deja al 7-lea an, s-a pus punct diferitelor speculaţii vizavi de tratamentul necorespunzător, în percepţia unora, la care sunt supuşi tinerii care pleacă la studii în România. Organizatorii ediţiei din acest an, adică membrii Grupului de Iniţiativă Basarabeană (GIB), spun că unul dintre principalii sponsori ai ONG-ului este Primăria din Cluj-Napoca, ceea ce arată seriozitatea şi ataşamentul autorităţilor locale faţă de basarabeni. Acum, şi datorită acestei colaborări, peste 2 mii de basarabeni îşi fac studiile în Cluj-Napoca.

GIB-ul este o asociaţie care reunește astăzi studenții basarabeni și bucovineni care studiază în centrul universitar din Cluj-Napoca. A obţinut statut legal în anul 2006. Organizația a optat de la inființare și până acum pentru promovarea românismului, a valorilor europene printre tinerii basarabeni.

Ana Cojocaru, preşedinta GIB

Noi facem parte din consorţiul organizaţiilor studenţeşti din Cluj şi colaborăm strâns cu vreo 15 organizaţii din oraş. Aceste organizaţii văd în noi un potenţial, pentru că suntem unica organizaţie de studenţi basarabeni din Cluj. Noi, la rândul nostru, facem parte dintr-o ligă a studenţilor basarabeni, care are 9 membri. Conducerea e la Bucureşti.
De când sunt eu în Cluj, mentalitatea românilor s-a schimbat. Noi am fost tot timpul mai bătăuşi, mai diferiţi cu chefurile noastre, însă încercăm să ne autoeducăm, pentru că nu poţi să te integrezi într-o societate dacă nu vrei asta. Probleme vor exista întotdeauna, în special individuale. Mulţi studenţi nu reuşesc să se integreze şi după două luni pleacă acasă. Alţii nu se înţeleg cu colegii de camera de la cămin sau cu profii. Contează mult să fii stabil moral şi să-ţi doreşti să fii bursier al statului român. Ca organizaţie, încercăm să fim cât mai vizibili, pentru că altfel nu poţi ieşi în evidenţă, iar noi, zic eu, reuşim acest lucru, pentru că tot mai multe personalităţi ale Clujului acceptă invitaţiile noastre.
P.S. De remarcat că preşedintele GIB este ales anual, prin vot, în luna decembrie, de către membrii asociaţiei.

Daniela Cervinschi, vicepreşedinta GIB

În cadrul organizaţiei avem multe proiecte de promovare a culturii din R. Moldova, a presei de la noi. Festivalul „Basarabia” are cea mai mare continuitate. Mai există Festivalul „Bucovina”, care se află la a 3-a ediţie, „Comunică şi Cunoaşte”, prin intermediul căruia iniţiem studenţii basarabeni care vin la Cluj cu realităţile de aici, „Adoptă un boboc”, prin care de asemenea îi ajutăm pe nou-veniţi, le arătăm facultatea, căminul ş.a., „Jurnalism fără frontiere”, la care invităm jurnalişti din întreaga lume, etc.  Unii dintre foştii membri GIB sunt acum oameni de succes, printre ei numărându-se Vladimir Plotean, angajat Nokia, Nicu Leva, care are propria sa afacere, ş.a.
Problema e că majoritatea celor care învaţă aici nu îşi doresc să se întoarcă în R. Moldova. Eu am făcut un studiu în cadrul tezei de licenţă. Am întrebat 20 de tineri dacă şi-ar dori să revină acasă. Niciunul nu a dat un răspuns afirmativ, inclusiv eu. Situaţia din R. Moldova e incertă pentru foarte mulţi dintre noi. Dacă vrei să te angajezi, nu prea ai şanse. Aici ne simţim respectaţi de clujeni.

Ana Băcioi, membră GIB

GIB-ul a fost foarte important pentru mine atunci când am venit în Cluj. Nu cunoşteam aici pe nimeni. Au fost anunţuri din partea GIB-ului pe internet, în care eram informaţi cum să ajungem şi pe cine să contactăm. La sosire ne-au întâlnit doi membri ai organizaţiei, au mers cu noi la cămin, la universitate. Ne-au ajutat, iar apoi ne-au făcut cunoştinţă cu alţi membri. Ne-au informat cum să obţinem permisul de şedere şi altele. Apoi, am început şi eu să practic asemenea activităţi în cadrul GIB.

Ştefan Creţu, coordonatorul Departamentului  IT  în cadrul GIB

De cum am coborât din autocar, cei de la GIB mi-au dat o hartă a Clujului, m-au ajutat să mă cazez. Pentru că mă simţeam singur într-un oraş nou, m-au ajutat să mă adaptez. Aşa mi-am făcut prieteni. Ulterior, am considerat de datoria mea să-i ajut şi eu pe cei care vin la Cluj.

Victor MOŞNEAG