Barometrul Global al Corupţiei al TI: Justiţia rămâne domeniul cel mai afectat de corupţie

Datele Barometrului Global al Corupţiei 2013, realizat de Transparency International, arată că 64% din respondenţii moldoveni consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimii 2 ani. Persoanele intervievate susţin că instituţiile de stat sunt capturate de interese private, astfel justiţia şi poliţia sunt considerate instituţiile cele mai corupte din R. Moldova, ele fiind urmate de Parlament şi partidele politice.

430-coruptie-graficPe data de 9 iulie curent, la Berlin, Transparency International a lansat Barometrul Global al Corupţiei 2013 (BGC). În cadrul BGC au fost intervievate 114 mii de persoane din 107 ţări. Sondajul constată că fenomenul corupţiei este larg răspândit: 27 % din respondenţi au plătit mită în instituţiile publice în ultimul an, ceea ce atestă o creştere a fenomenului mituirii comparativ cu sondajele anterioare.

Volumul mitei la nivel mondial rămâne foarte înalt, dar oamenii sunt mai predispuşi să riposteze. Astfel, mai mult de jumătate din populaţia lumii consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimii doi ani, dar creşte voinţa de a lua măsuri împotriva acestui flagel. Politicienii au mult de făcut pentru a recâştiga încrederea publicului – în 51 de ţări partidele politice sunt considerate cea mai coruptă instituţie. În acest sens, politicienii trebuie să ofere exemplul propriu prin publicarea declaraţiilor de venituri şi proprietate şi declaraţiilor de interese, iar partidele politice şi candidaţii independenţi să dezvăluie sursele de finanţare şi să anunţe conflictele de interese.

Corupţia la nivel mondial

BGC 2013 a constatat, de asemenea, că în multe ţări instituţiile abilitate de contracararea corupţiei şi altor infracţiuni nu se bucură de încrederea populaţiei. În 36 de ţări poliţia este văzută drept cea mai coruptă instituţie, în medie, în lume, 53 % din intervievaţii care au contactat poliţia au plătit mită. Judiciarul, de asemenea, este în top-ul celor mai corupte instituţii în 20 ţări. În medie, 30% din respondenţii care au soluţionat probleme prin intermediul acestuia au recurs la mită.

BGC denotă o mare îngrijorare a respondenţilor privind capacitatea joasă a instituţiilor de drept de a aduce criminalii în faţa justiţiei. Un fenomen aparte care împiedică combaterea corupţiei este capturarea instituţiilor statului de interese private. 55 % din populaţia lumii consideră instituţiile de stat capturate. La nivel mondial, eforturile guvernanţilor de a combate corupţia au fost apreciate mai modest decât până la începutul crizei financiare, ponderea respondenţilor care consideră eficiente eforturile guvernanţilor scăzând de la 31 % în 2008 până la 22 % în prezent.

Datele Barometrului mai arată că aproape 9 din 10 intervievaţi au declarat că sunt gata să se opună acestui fenomen. 2/3 din cei cărora li s-a solicitat să plătească mită au refuzat să o facă, sugerând că guvernanţii, societatea civilă şi oamenii de afaceri trebuie să facă mai mult pentru a se angaja în prevenirea corupţiei. “Volumul mitei la nivel mondial rămâne foarte înalt, însă oamenii cred că au puterea să se opună corupţiei şi numărul celor care doresc să combată abuzul de putere şi mituirea este semnificativ”, a declarat Huguette Labelle, preşedintele Transparency Internaţional.

Instituţiile de stat sunt capturate de interese private

Într-un comunicat al Transparency Internaţional Moldova se arată că 64 % dintre respondenţii moldoveni consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimii 2 ani, 2/3 din cei intervievaţi susţin că fenomenul corupţiei este o problemă care afectează serios sectorul public, iar 64% susţin că instituţiile de stat sunt capturate de interese private. Justiţia şi poliţia sunt considerate instituţiile cele mai corupte din R. Moldova, ele fiind urmate de Parlament şi de partidele politice.

Potrivit Barometrului Global al Corupţiei 2013, 55% din respondenţii moldoveni consideră ineficiente eforturile guvernanţilor în combaterea corupţiei, iar 54% din respondenţi susţin că oamenii simpli pot contribui la lupta împotriva corupţiei şi circa jumătate dintre ei sunt dispuşi să denunţe cazuri de corupţie. Totodată, 33% dintre respondenţii moldoveni sunt gata să accepte preţuri mai înalte, dar să procure bunuri şi servicii de la companii necorupte.

Pentru a eficientiza combaterea corupţiei şi a obţine susţinerea societăţii civile, Transparency International Moldova propune instituţiilor statului două obiective: prevenirea capturării organelor de drept în mrejele corupţiei şi depolitizarea combaterii corupţiei, acestea devenind şi mai importante în preajma alegerilor parlamentare.

I.S.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. alina

    Justitia ramane cea mai corupta, deoarece si insasi ministru justitiei Oleg efrim este corupt. Doamne fereste ce acte de coruptie se infaptuiesc in sistemul penitenciar, iar ministru este capuul loe impreuna cu cumatru su slavic Cebanu care desi a plecat in MAI la o functie calduta de viceministru, tot se hraneste din sistemul penitenciar prin fostuu sai adjuncti si cumetri///

  2. ALA

    Moldova e tara cumatrilor si nanasilor asta-i sigur.Efrim pare om onest.Invinuirile-s tare grave,poate totus gresesti?

  3. Nata

    Pentru îngrãdirea ”capturarii” instituþiilor bugetare de cãtre persoane cu interese private,care administreaza si organizeaza activitatea institutiei intr-o maniera ce-i favorizeaza interesele proprii si de grup, este necesar de stabilit prin Lege un termen-limita pentru ocuparea functiilor de conducere (4-5 ani).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *