Audienţe cu lacrimi
În această săptămână am continuat să vizităm anticamerele oficiale pentru a vedea cum se simt oamenii simpli atunci când bat la uşa unei autorităţi publice. După ce săptămâna trecută am găsit mai multe anticamere pustii, în timp ce birourile din spatele acestora erau goale, de această dată am ajuns la Ministerul Sănătăţii. Deşi orarul audienţelor indica la faptul că ministra Larisa Catrinici avea audienţă în prima zi de luni a lunii august, nu toţi cei care ar fi dorit, au ajuns să îşi spună durerea celui mai important medic din Moldova. Căci, până ajungi la ministru, te „mănâncă” recepţionera.
Ora 13.45. La intrarea în clădirea Ministerului Sănătăţii (MS) recepţionista, o doamnă robustă, ne întreabă, destul de categoric, la cine am venit în audienţă. Îi răspundem că suntem reporteri şi dorim să asistăm la întrevederea cetăţenilor cu ministra. Doamna ne răspunde răspicat că, dacă nu ne-am înscris în prealabil, nu avem ce căuta în audienţă. Accesul nostru în clădire s-a rezolvat printr-o referinţă la Serviciul de Presă al MS, căci, după cum spune recepţionera, „sunteţi de-ai voştri şi o să vă înţelegeţi”.
După o scurtă explicaţie, Mariana Cibotaru de la servicul de presă ne-a rugat să o urmăm. Aşa am ajuns în anticamera spaţioasă, unde secretara şi două angajate ale MS vorbeau în şoaptă. „Sunt din presă?”, „de la ce ziar?” se tot auzeau întrebările şoptite ale acestora. Nu am putut deranja imediat ministra, tocmai avea în audienţă pe cineva.
Oamenii şi durerile lor
Peste vreo jumătate de oră din biroul ministerial a ieşit o femeie. Avea ochii în lacrimi şi nu a mai avut puteri să ne explice ce probleme au adus-o în această anticameră.
Larisa Catrinici ne-a primit în birou şi ne-a explicat că oamenii care vin în audienţă, îşi aduc cu ei durerile, atât fizice cât şi morale. Cele mai frecvente probleme menţionate de cetăţeni sunt cele de sănătate, cele de organizarea în instituţiile medicale şi de atitudinea medicilor. Ministra Sănătăţii spune că îi ascultă cu interes pe toţi oamenii care îi bat la uşă. „La minister trebuie să ajungă problemele care nu au fost rezolvate la nivel local, dar dacă vine un cetăţean şi solicită o audienţă, oricât de ocupată nu aş fi, îl invit pentru a vorbi cu el”, precizează doamna Catrinici.
Între timp, în audienţă a venit următoarea persoană. Irina a venit la minister cu o durere mai demult, dar care nu îi mai trece. Mama ei a murit în spital. Era în ajun de Anul Nou, şi în cele patru zile de când starea mamei sale se înrăutăţise, a fost consultată doar de două ori de către medici. Irina consideră că nici medicamentele necesare nu i-au fost administrate. Abia la 31 decembrie, când medicii şi-au dat seama de starea gravă a femeiei şi au început a acţiona, era deja târziu.
Ultima săptămână cu mama
Această istorie despre Irina şi ultima săptămână petrecută împreună cu mama ei, luptând pentru viaţă şi împotriva indiferenţei medicilor şi sărărciei din spital nu a fost uşor de povestit. Irina se îneca în lacrimi ştiind că orice act de justiţie care se poate întâmpla acum nu îi mai poate readuce în viaţă cea mai dragă fiinţă din lume. Larisa Catrinic i-a dat un pahar cu apă şi i-a spus că trebuie să fie puternică. A luat copiile actelor aduse de femeie şi i-a promis că până la sfârşitul săptămânii va organiza o întrunire cu persoanele implicate în acest caz, la care va vi invitată şi Irina.
Când am ieşit din anticameră, Irina tot mai stătea cu faţa în palme în holul ministerului. Toate suferinţele şi pierderile pe care le-a suportat nu pot fi şterse cu o singură vizită la minister. Alţi oameni se pare că au înţeles mai devreme acest lucru, căciu din 6 cetăţeni înscrişi în audienţă pentru această zi, doar trei au venit conform progarmării.
Audienţa e transformată în şedinţă
În schimb, alţii care nu au fost programaţi, au venit, mânaţi de probleme. O doamnă tocmai păşise pragul lângă recepţie, când a fost oprită cu întrebarea: „Aveţi programare?” Femeia a spus că a primit acordul de a veni acum, prin telefon. Atunci, recepţionista i-a răspuns că ministra este în şedinţă. „Ce fel de şedinţă dacă azi are audienţă”, se întreabă nedumerită femeia.
Ne-a spus că o cheamă Valentina şi că este pensionară. Venise să se plângă pe situaţia deplorabilă de la Centrul „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă şi pe un medic care i-a făcut acupunctură. „Nu ştiu dacă doamna Catrinici m-ar putea ajuta, dar aş vrea să-l preîntâmpine pe acel doctor să nu-şi bată joc de pacienţi”.
În timp ce vorbeam, recepţionista ne dădea târcoale. La un moment dat s-a apropiat şi s-a asigurat că dna Valentina ştie că vorbeşte cu nişte „reportiori„. A trebuit să ne retragem, privind-o în chenarul uşii pe doamna Valentina, care aşa şi nu a putut pătrunde în audienţă.
Veronica Russu
