Anul Tineretului – o „pomană electorală”

În lipsa resurselor financiare, destinate acţiunilor preconizate pentru Anul Tineretului (AT), Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET) transferă fondurile de la Direcţia Tineret pentru acţiunile din cadrul AT, încercând să realizeze astfel prevederile Decretului prezidenţial din 26 decembrie 2007.

La jumătate de an de la decretarea cu mult fast a AT de către preşedintele Vladimir Voronin, un raport, în care ar fi prezentate acţiunile realizate deja şi impactul acestora, lipseşte deocamdată, iar după schimbarea Guvernului Tarev, noua formulă a Comisiei naţionale pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate AT rămâne necunoscută.

La 26 decembrie 2007, preşedintele Voronin a semnat un decret privind declararea anului 2008 drept AT. Potrivit decretului, acţiunile din acest an prevăd în special implicarea tinerilor în luarea deciziilor, garantarea dreptului la instruire şi educaţie, pregătirea profesională, plasarea în câmpul muncii şi asigurarea cu locuinţe a familiior tinere.

Pentru că anul 2008 este unul pre-electoral, Veaceslav Ioniţă, analist economic de la IDIS Viitorul, se declară reticent faţă de astfel de campanii, deoarece „autorităţile publice centrale promovează mai mult o politică propagandistică, decât una realistă”.

Nicolae Toderaş, junior expert în politici educaţionale, este de părere că ar fi fost mai util şi mai de perspectivă declararea unui deceniu al tineretului şi nu a unui singur an. „Datoria puterii executive este să se concentreze pe pachete de politici integrate şi nu pe „acţiuni de vitrină”, menite să soluţioneze efecte şi nu cauzalităţi”. Acţiunile consacrate tinerilor ar trebui efectuate zi de zi şi nu e neapărat nevoie de declararea unui an special, dedicat politicilor de tineret. Elaborarea unor astfel de politici necesită mult timp, iar un an este doar o perioadă de identificare a problemelor. În opinia lui Toderaş, autorităţile au optat pentru asemenea acţiuni pompieristice tocmai pentru a-şi diminua povara responsabilităţilor sociale şi economice faţă de electoratul tânăr. Mai mult, aceasta e şi o metodă de asigurare a unui capital electoral către viitoarele alegeri. Metaforic spus, e o „pomană electorală”, explică Toderaş.

Pe de altă parte, Mariana Bârsan, asistent în cadrul Direcţiei Tineret, a MET, afirmă că această iniţiativă nu este una pre-electorală, pentru că, de mai mulţi ani, se tot vorbeşte despre dezvoltarea unor politici de tineret. Bârsan aminteşte că „la noi e o tradiţie, ca fiecare an să fie dedicat cuiva. Cum e Anul Druţă, aşa şi AT. Chiar şi preşedintele a menţionat că nu doar în acest an vor fi iniţiate acţiuni pentru tineri”.

Cu toate acestea, la jumătate de an de la lansarea AT, un raport despre acţiunile realizate deja, lipseşte deocamdată. Potrivit Verei Ţurcanu, preşedinta Consiliului Naţional al Tinerilor din Moldova (CNTM), această stagnare se explică prin faptul că programul a fost conceput în mare grabă. „Ar fi trebuit examinat pe când era în formă iniţială. Trebuie să înţelegem că e un an pre-electoral”, afirmă preşedinta CNTM. Deoarece şi până în prezent nu este cunoscută componenţa comisiei naţionale pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate AT, Vera Ţurcanu spune că a expediat o scrisoare vicepremierului Victor Stepaniuc, funcţionar responsabil pentru definitivarea programului AT, cerând să afle cine sunt membrii comisiei. „Nu am primit niciun răspuns. De fapt, am primit o scrisoare de la viceministrul Valentin Crudu în care ne spune că MET susţine iniţiativele CNTM. Crudu ne informează despre Programul Naţional de Abilitare Economică, lansat recent, cât şi despre Programul Naţional „Susţinerea tinerilor absolvenţi la încadrarea în câmpul muncii”. Afăm că soluţiile sunt în curs de elaborare, urmând să fie propuse Guvernului. ONG-urile din domeniu monitorizează activităţile din cadrul AT. Mulţi constată că lipsesc acţiunile concrete”, spune Vera Ţurcanu. O cauză ar fi insuficienţa cadrelor. „Trei persoane care, la MET, coordonează politica de tineret, e prea puţin”, motivează Ţurcanu.

Locuinţe pentru tineri în examinare

Programul de acţiuni consacrate AT prevede majorarea numărului de locuri cu finanţare de la buget în instituţiile de învăţământ. În acest an, prin hotărârea Guvernului nr. 673 din 06.06.2008 „Cu privire la Planul de înmatriculare în 2008 în instituţiile de învăţământ superior (ciclul 1), mediu de specialitate şi secundar profesional”, s-a decis majorarea cu 30%, în raport cu 2007, a locurilor cu finanţare de la buget. Pentru 2008 sunt oferite 10 758 locuri cu finanţare în instituţiile cu învăţământ superior de stat. Pentru învăţământul mediu de specialitate sunt oferite 7 066 locuri, iar pentru învăţământul secundar profesional – 23 010 locuri.

Nicolae Toderaş explică că majorarea cu 30% a cotei de admitere a candidaţilor cu finanţare de la buget presupune suplimentarea bugetului la capitolul finanţarea învăţământului superior cu 27 689 mii lei. De această ofertă nu vor beneficia toţi studenţii bugetari, ci doar o parte dintre ei, circa 2000 de persoane. În consecinţă, învăţământul superior autohton va rămâne în continuare subfinanţat, fapt ce se va răsfrânge negativ asupra actului educaţional, afirmă Toderaş. Acesta propune crearea unui cadru transparent al procedurii de admitere, majorarea alocărilor financiare din buget per student. „Bineînţeles, aceste acţiuni necesită o finanţare considerabilă, în schimb efectele ar fi vizibile peste un ciclul educaţional, adică peste trei ani”.

Acţiunile consacrate AT mai presupun şi lansarea Programului naţional „Susţinerea tinerilor absolvenţi la încadrarea în câmpul muncii”. Surse din cadrul MET ne-au spus, însă, că acest program a fost exclus din planurile AT, deoarece tinerii absolvenţi ar fi susţinuţi în procesul de angajare de un şir de alte acte normative, valabile în R. Moldova.

Veaceslav Ioniţă susţine că statul ar trebui să schimbe mecanismele acestei politici. „Avem o problemă, dar rezolvăm alta. Lipseşte legătura între banii daţi la universităţi şi soluţionarea problemelor lipsei cadrelor în zonele rurale”. Soluţia lui Ioniţă ar fi ca statul, în loc să plătească universităţilor, să dea bani primăriilor din satele care au nevoie de specialişti. Din aceste sume, primăriile ar achita studiile unor tineri, iar aceştia, la absolvire, ar reveni la muncă în sat. Tot primăriile le-ar acorda gratuit un lot de pământ tinerilor specialişti şi cei 30 mii lei, promişi de Guvernt, pentru construcţia unei case. Şansele tinerilor de a se întoarce în sat ar fi mult mai mari, decât în cazul când aceşti bani ar fi oferiţi tinerilor specialişti.

Ministerul Administraţiei Publice Locale (MAPL) este responsabil de alt domeniu – Programul naţional de susţinere socială a tinerelor familii „Locuinţe pentru tineri”. În anticamera MAPL aflăm că o hotărâre în acest sens abia urmează a fi aprobată, fiind redirecţionaţi la Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC). La MEC, Ana Gherganov, de a Direcţia Resurse Umane, ne-a spus că acest proiect se examinează suplimentar la Preşedinţie. „Nu ştim cine îl examinează. Am trimis o scrisoare oficială acum trei săptămâni, dar nu am primit încă răspuns. Pot interveni schimbări, din această cauză nu vă putem oferi programul”. Suma oferită tinerelor familii în scopul asigurării cu ocuinţe rămâne necunoscută, iar acest lucru se explică prin lipsa de transparenţă.

Anul Tineretului se va încheia, problemele, însă, vor rămâne

Nicolae Toderaş consideră că, dacă ar fi vorba despre politici strategice de durată, programele ar fi fost cu adevărat realiste. Potrivit lui Toderaş, acţiunile nu sunt implementate conform unor viziuni clar definite, iar acest fapt nu conferă durabilitate şi credibilitate. La 31 decembrie 2008, AT se va încheia, problemele, însă, vor rămâne. „Criza de forţă de muncă înalt calificată şi competitivă, care ar face faţă cerinţelor angajatorilor europeni, or criza imobiliară, care se apropie vertiginos şi de R. Moldova, va continua”, a accentuat Toderaş.

Pentru luna august este preconizată inaugurarea, după reconstrucţie, a Centrului republican pentru Copii şi Tineret. Potrivit liderilor CNTM, pentru redeschiderea acestui centru vor fi alocate sume mari de bani. Acest centru are nevoie de o reconstrucţie totală şi de o investiţie de capital mult mai mare. Acolo sunt proiectate oficii pentru ONG-uri, dar şi săli de conferinţă, în care ar putea fi găzduite şi activităţi la nivel internaţional.

Larisa Lăzărescu, coordonator de Programe HIV/SIDA şi adolescenţi vulnerabili, spune că pentru reconstrucţia Centrului donatorii sunt mai rezervaţi. „Noi punem accent mai mult pe conţinut. Vrem ca să fie impact, deoarece, deseori, pereţii sunt frumoşi dar conţinutul celor ce se întâmplă acolo este diferit. Împreună cu MET am lucrat la elaborarea conceptului centrului, termenilor de referinţă şi lucrul personalului care va fi angajat acolo. Nu ştiu în ce măsură se va ţine cont de propunerile noastre, dar colaborăm”, a mai adăugat Lăzărescu.

„Punem preţ pe acţiune, nu pe banii cheltuiţi”

Potrivit Marianei Bârsan, asistentă în cadrul Direcţiei Tineret, MET, pentru acţiunile consacrate AT sunt alocaţi bani din buget. În Legea bugetului pentru 2008, este prevăzută suma de 6 mil. 554, 5 mii lei, destinată activităţilor de tineret. Tatiana Slutu, responsabilă de gestionarea finanţelor din cadrul Direcţiei Tineret, susţine că, din partea MET, este alocată suma de 3 mil. 455 mii lei. Am solicitat devizul de cheltuieli pentru acţiunile din programul de care MET e responsabil. Bârsan ne-a spus: „Nu facem publice sumele. De fapt, punem preţ pe acţiune, pe realizarea ei, dar nu pe suma de bani cheltuită”. Toate acţiunile destinate politicilor de tineret sunt finanţate din bugetul de stat. „Avem resurse şi ne putem permite finanţarea acţiunilor AT”, afirmă Bârsan.

Analistul economic Veaceslav Ioniţă susţine, însă, că suma de bani alocată din buget e prea mică. Nicolae Toderaş e de părere că problema nu constă în resursele financiare, insuficiente şi nesigure, destinate acestei categorii de politici, ci în modul în care sunt respectate criteriile de relevanţă, transparenţă, eficienţă, echitate. La CNTM, Vera Ţurcanu spune că, din start, „AT a pornit pe picior greşit”, cauza principală fiind lipsa banilor. Guvernul a aprobat Planul şi Strategia naţională cu mult înainte de declararea AT. Astfel, când AT a demarat, bugetul de stat era deja aprobat. Din această cauză, deşi a trecut jumătate de an, e greu să se realizeze ceva. Potrivit preşedintei CNTM, „explicaţia ar fi, probabil, o greşeală a autorităţilor, care nu au implicat donatorii atunci când a fost elaborat acest plan. La acest program au contribuit prea puţini donatori, cum ar fi BM sau UNICEF care au o contribuţie consistentă”. Reieşind din faptul că pentru acţiunile destinate AT, sunt alocaţi bani puţini, MET a găsit soluţia. „Când s-a constatat că pentru activităţile din cadrul AT nu ajung bani, au fost luaţi de la Direcţia Tineret”, explică Vera Ţurcanu.

Donatorii internaţionali implicaţi benevol în AT

Nicolae Toderaş spune că implicarea donatorilor străini în acest program nu poate fi atât de rapidă. „Să ne amintim cum a fost declarat AT. Nimeni nu a ştiut nimic clar, iar la începutul lunii decembrie 2007, incertitudinea administrativă plana asupra tematicii anului 2008. Din câte ştiu, au existat mai multe alternative. Însă, politica de tineret li s-a părut cu un impact social şi electoral mai rapid şi la preţ mai redus, în raport cu alte subiecte”. Nu a existat nicio dezbatere publică asupra demersului prezidenţial. Donatorii externi activează după o planificare financiară destul de rigidă şi pe anumite teme stabilite cu mult înainte de începutul anului calendaristic”, explică Toderaş.

Preşedinta CNTM spune că donatorii fac recomandări, dar ei nu pot să oblige Guvernul ca să le accepte.

UNICEF sprijină doar unele activităţi din cadrul AT. Larisa Lăzărescu, coordonator de Programe HIV/SIDA şi adolescenţi vulnerabili, spune că, UNICEF şi-a propus să finanţeze doar câteva dintre activităţile care li s-au părut cele mai importante din punct de vedere a abilităţii şi din punct de vedere a ajustării politicii de tineret în aşa fel încât ele să aibă un randament mai mare, iar tinerii să beneficieze de un acces mai mare la informaţii şi servicii. De aceea, toate acţiunile pe care UNICEF le sprijină sunt legate de politica de tineret. „Lucrăm la un proiect de aproape 73 mii dolari, menit ajustării Legii pentru tineret, elaborată cu mai mulţi ani în urmă”. În această perioadă s-au produs multe schimbări în societate şi respectiv s-au schimbat şi necesităţile tinerilor. În această ordine de idei, UNICEF şi-a propus să analizeze ce se poate de ajustat, dacă ar fi cazul. „S-ar putea ca legea să fie foarte bună şi să lipsească doar mecanismul de implimentare”, explică Larisa Lăzărescu. De asemenea, în colaborare cu MET, UNICEF încearcă să ajusteze şi Strategia pentru Tineret, adaptând-o la oportunităţile tinerilor din raioane şi sate.

Larisa Lăzărescu a specificat că, la solicitarea MET, UNICEF va sprijini forumul internaţional al tinerilor care va avea loc în toamnă şi elaborarea diferitor materiale promoţionale, pliante în cadrul campaniilor de comunicare. Tot în cadrul programului, UNICEF ar putea analiza normativele de finanţare a activităţilor de tineret. „S-a observat că normativele sunt foarte învechite şi orice acţiune de tineret este cu greu organizată deoarece nu acoperă cheltuielile necesare acelei acţiuni”.

De asemenea, UNICEF sprijină Proiectul Abilitatea Socio-Economică a Tineretului (PASET). Olga Sainciuc, coordonator PASET, spune că acest proiect este deschis din 2004 şi se va încheia în decembrie 2009. Bugetul total pentru dezvoltarea acestui proiect este de 1 mln 700 mii dolari. Tinerii au fost instruiţi în dezvoltarea unei afaceri. Băncile comerciale au venit cu partea de credit 40%-credit, 50% – grant nerambursabil şi 10 % a fost achitat din cont propriu. Olga Sainciuc a menţionat că anul trecut au fost acceptate 143 idei de afaceri în care tinerii şi-au deschis propriul business.

Preşedinta CNMT, atenţionează că este bine că marea majoritate a activităţilor pentru tineret să fie focusate la nivel local. „Consider că statul ar trebui să ofere mai multă atenţie la dezvoltarea iniţiativelor de tineret la nivel local. Aici ar trebui să ne implicăm, şi noi, ong-urile, mai mult, dar în acest caz noi venim cu o susţinere a finanţatorilor străini şi nu la nivel local”.

Pentru CNTM, tinerii, rămân a fi o prioritate, indiferent al cui an este sau indiferent de schimbările şi evenimentele sociale şi politice din ţară. Aceasta nu înseamnă că în acest an facem multe activităţi că e consacrat anul tineretului, iar la anul nu facem nimic. Aşa cum am lucrat până acum oferind servicii pentru tineret, aşa lucrăm şi anul acesta şi aşa vom lucra şi anul viitor”. Este important să specificăm, spune Vera Ţurcanu, că sunt activităţi pe care organizaţiile le fac separat şi care nu intră în contextul anul tineretului. „Noi facem clar o delimitare, şi nu punem logo-ul AT, deoarece avem frica, ca multe din aceste activităţi care sunt făcute de către organizaţii, să fie incluse de către minister sau Guvern în cadrul rapoartelor ca ar fi fost făcute în anul tineretului. Iată de ce facem această delimitare clară”.

Multe din activităţi care au fost propuse de către organizaţii pentru programul de acţiuni consacrat AT, care aveau deja o finanţare, dar în plan responsabile de aceste activităţi se fac ministerele „Acest lucru nu ne-a plăcut din start, respectiv nu ne vedem locul nostru. Chiar dacă este specificat că programul implementat va asigura participarea organizaţiilor de tineret în planul de acţiuni. Trebuie să fie clar cine este responsabil şi de ce anume, ca să ne vedem locul nostru. Iar dacă ne uităm bine peste plan nici donatorii nu sunt prezenţi.

Potrivit Larisei Lăzărescu, faptul că donatorii nu sunt incluşi în plan nu este o problemă. „Toţi donatorii care vin în ţară ei lucrează pentru Guvern şi şi banii aceştia sunt pentru Guvern. Acesta este un plan al Guvernului, şi dacă ei nu au menţionat în plan care acţiune este sprijinită de către un donator, pentru UNICEF, aceasta nu este o problemă”. Lăzărescu a menţionat că cel mai important este că noi facem ceva şi că vor fi rezultate, că Ministerele şi Guvernul sunt interesaţi să colaboreze cu noi. Ceea ce am vrea e că aceste acţiuni să nu se limiteze doar la un an, pentru că este anul tineretului, dar să fie o investiţie de durată.

Nicolae Toderaş mai motivează neimplicarea donatorilor externi se datorează şi faptului că aceştia deja au contribuit în cadrul unor proiecte în domeniul politicilor de tineret a fost destul de consistentă. La anumite aspecte R. Moldova era considerată a fi caz de practică de calitate. A se vedea cazul reţelelor tematice ale organizaţiilor de tineret. Cadrul legislativ, normativ şi cel strategic a fost considerat ca fiind printre cele mai reuşite din spaţiul pan-european. Din propria experienţă pot spune că în acea perioadă anumite organizaţii de tineret din România chiar emulau modele de acţiuni şi proiecte aplicate cu succes în R. Moldova. Respectivele proiecte au fost implementate în R. Moldova cu sprijinul financiar al UNICEF, PNUD, DFID, Fundaţia Soros etc.

Veronica RUSSU