Adevărul CEDO: Cetăţenii rmn au dreptul la educaţie în limba română

R. Moldova, pentru prima dată în istorie, nu este condamnată pe un dosar ce vizează problemele din regiunea transnistreană. După opt ani, cetăţenii rmn au obţinut dreptul să studieze în limba română, cu grafie latină, iar cele trei licee să revină în edificiile unde au fost stabilite iniţial. Potrivit deciziei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri reclamanţilor în sumă de 1,07 milioane de euro.

La 19 octombrie 2012, Marea Cameră a CEDO a pronunţat în şedinţa deschisă Hotărârea în cauzele “Catan şi alţi 27 c. Moldovei şi Rusiei”, “Căldare şi alţi 42 c. Moldovei şi Rusiei”, “Cercavschi şi alţi 98 vs Moldova şi Rusia”, prin care a recunoscut violarea articolului 2 protocol 1 – Dreptul la Educaţie în raport cu Federaţia Rusă. În aceeaşi ordine de idei, CEDO a stabilit că R. Moldova nu se face vinovată de această încălcare.

Justiţie internaţională

Lupta cetăţenilor rmn, inclusiv a copiilor, pentru dreptul la educaţie în limba română a durat opt ani. În vara anului 2004, administraţia regiunii separatiste a întreprins acţiuni împotriva tuturor instituţiilor de învăţământ cu predare în grafia latină, subordonate autorităţilor constituţionale de la Chişinău. Astfel, au avut loc mai multe încercări de a bloca şi a închide instituţiile respective de învăţământ. În urma acestor acţiuni, mulţi locuitori ai regiunii transnistrene au cerut să fie examinate cazurile lor, ce vizează drepturilor acestora la educaţie, la viaţa privată, precum şi dreptul la nediscriminare de către instanţele naţionale şi internaţionale. Directorii acestor licee au contactat Asociaţia Promo-Lex, rugând să examineze posibilitatea de a trimite aceste dosare la Curtea Europeană.

Astfel, în 2004, a fost expediată prima cerere “Catan şi alţii 27 c. Moldovei şi Rusiei”. Este vorba despre părinţii şi elevii care studiau la Liceul Teoretic “Evrica” din Râbniţa. La începutul anului 2005, a fost depusă a doua cerere “Căldare şi alţii 42 c. Moldovei şi Rusiei”. Este vorba despre părinţii şi elevii de la liceul “Alexandru cel Bun” din Bender. În 2006 a fost expediată a treia cerere “Cercavschi şi alţii 98 vs Moldova şi Rusia”. Este vorba despre părinţii şi elevii din cadrul liceului “ştefan cel mare” din oraşul Grigoriopol, evacuată până în ziua de azi la liceul din Doroţcaia. Primele audieri la CEDO în cadrul acestor dosare au început în 2009. În urma acestor audieri, a fost pronunţată decizia de admisibilitate pe aceste trei dosare, însă în 2010 Camera a Patra a Curţii Eurpene s-a desesizat în favoarea Marei Camere, iar pe 25 ianurie 2012 Curtea Europeană a audiat deja pentru a doua oară dosarele respective, de data aceasta în faţa Marei Camere.

Ion Manole, director executiv Promo-Lex, a ţinut să sublineze că este pentru prima dată când R. Moldova nu este condamnată pe un dosar ce vizează problemele din regiunea transnistreană: “Acest lucru înseamnă că R. Moldova a demonstrat judecătorilor Curţii Europene şi opiniei publice, prin această decizie, că este posibil, trebuie şi pot întreprinde toate măsurile în vederea implicării lor în apărarea drepturilor locuitorilor din această regiune”. Totodată, Ion Manole a afirmat că, anterior, structurile F. Ruse au încercat să evite orice declaraţie, orice implicare directă în apărarea sau gestionarea situaţiilor complicate, adică încălcările drepturilor omului. De aceea, “această decizie va trebui să-i încurajeze pe oameni, să le redea încrederea în justiţie, în justiţia internaţională, dacă nu cea naţională”, consideră directorul executiv Promo-Lex.

8 ani – aşteptarea a meritat

Alexandru Postică, directorul programului Drepturile Omului în cadrul asociaţiei Promo-Lex, a menţionat că F. Rusă are de acum încolo trei obligaţii faţă de rmn: să-şi gândească politica de susţinere a regimului secesionist ca stat care asigură existenţa acestui regim, să anuleze evacuarea sediilor sus-menţionate şi să fie restituite reclamanţilor, să evite încălcări similare ce ar putea fi operate pe viitor. “Aici nu doar F. Rusă, dar şi R. Moldova ar trebui să depună tot efortul pentru ca autorităţile secesioniste să excludă din aşa-numita legislaţie a rmn prevederi ce interzic folosirea grafiei latine în instituţiile publice şi din instituţiile de învăţământ din regiune”, a explicat avocatul. În acest context, Eugenia Halus, director Liceul Teoretic “Evrika”, or. Râbniţa, şi-a spus dorinţa ca “organele din regiunea transnistreană să respecte alegerea părinţilor care doresc să-şi instruiască copiii în liceul teoretic cu predare în limba română” şi să nu se mai repete istoria din anul 2004.

Maria Roibu, director Liceul Teoretic “Alexandru cel Bun”, or. Bender, amintindu-şi cele întâmplate, nu şi-a putut stăpâni lacrimile: “Decizia din 19 octombrie 2012 a fost aşteptată foarte mult. Eram convinşi că aşa va fi, doar că unii dintre noi, care au depus multă străduinţă, n-au mai ajuns s-o vadă, deoarece şi-au dat sufletul acolo”. Eleonora Cercavschi, director Liceul Teoretic “ştefan cel Mare”, or. Grigoriopol, a menţionat importanţa acestei decizii, adresându-se totodată atât Guvernului F. Ruse, cât şi celui al R. Moldova: “Guvernul R. Moldova ar trebui să înveţe lecţia de demnitate de la aceşti copii (…), iar Guvernul Rusiei ar trebui să pună mâna pe carte să înveţe geografia să nu încurce râul Volga cu Nistru”. Ion Manole, de asemenea, a menţionat dezamagirea pe care a văzut-o în ochii multor oameni, pentru că “opt ani de zile este o perioadă destul de îndelungată, dar această aşteptare a meritat până la urmă”.

Ministerul Afacerilor Externe rmn a anunţat printr-un comunicat de presă că decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul “Catan şi alţii c. Moldovei şi Rusiei”, este “părtinitoare şi politizată”. Totodată, s-a menţionat că drepturile la educaţie ale elevilor din aceste şcoli au fost intenţionat limitate, acţionând la comanda autorităţilor chişiunăuene. “Această situaţie a fost folosită pentru a exercita presiune politică asupra Tiraspolului”, scrie în comunicat. Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe rmn consideră drept o ofensă pentru poporul moldovenesc definirea Curţii Europene potrivit căreia limba moldovenească în combinaţie cu grafia chirilică este “o combinaţie lingvistică, care nu este utilizată şi nici recunoscută nicăieri în lume”, cu excepţia rmn.

CEDO a obligat Federaţia Rusă să achite reclamanţilor despăgubiri de 1,07 mln de euro pentru prejudiciul cauzat şi 50 de mii de euro cheltuieli de reprezentare.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Andrei Panait

    Este un foarte mare rezultat desigur, si Rusii vor compensa victimile in mod financiar asa cum ii obliga CEDO, tot asa cum i-au compensat si pe Ilascu si ceilalti (cu toate ca se merita o suma mult mai mare, cum este cazul si acum, iar de faptul ca banii nu compenseaza deloc in intregime anumite lucruri cum ar fi sechestrare, tortura, hartuiala de natura rasista – mai ales hartuiala a copiilor – de asta nu mai zic, ca de mult se stie ca in privinta celor care reprezinta interesele imperiului rus avem de a face nu cu oameni asa cum ii concepem in mod obisnuit, ci cu un fel de “sub-oameni”, din mare pacate) dar problema mai mare ramane inca, si anume: CUM si CÂND va exista in rmn vreodata UN CLIMAT PRIETENOS (si “normal” sa zicem, in context european sau “de lume civilizata”) pentru toti cei care vor sa promoveze limba si cultura romana, ca sa nu mai zicem de educatie?

    rmnul vorbeste inca de parca daca ar fi “liber” pentru Romani sa-si vorbeasca limba, sa-si desfasoare educatia si activitatea culturala acolo in rmn, asta ar fi un pericol si o amenintare directa la adresa cuiva anume … dar totusi, o amenintare la adresa cui? rmn spune ca le ei este singurul loc in lume unde se mai poate scrie sau studia in “limba moldoveneasca” cu caractere chirilice, si ca “limba romana” ar fi o amenintare directa la acest statut unic a “limbii moldovenesti chirilizata”. La aceste afisari trebuie neaparat dat un raspuns cred eu, iar raspunsul nu poate fi mai clar, si anume: cine alege cu ce caracter vrea sa scrie? Cetateanul bine inteles, ci nu statul. Daca cetateanul vrea sa invete limba romana cu caractere chinezesti, asta e treaba lui. Daca cetateanul vrea sa se autodefineasca Roman, Japonez, sau Martian, asta e tot treaba lui. Daca o majoritate de cetateni doresc sa se vorbeasca o noua limba, si ca aceasta sa fie “limba de stat”, statul trebuie sa se aplece la dorinta acelor cetateni, dar in orice caz statul nu poate sa-si permita sa nu respecte dorintele oricaror grup de cetateni sa urmeze educatia care vrea sa si-o urmeze. Este atit de simplu, ca ne intrebam de 20 de ani cum rusofilii din rmn nu sunt in stare sa inteleaga: daca in Romania, sau pe malul stang al Nistrului in RM se poate invata fara probleme la o scoala ruseasca sau ucraineana, fara sa intre politia a le dea elevilor si profesorilor cu ciomagul in cap, sau fara sa ciuruiasca peretii cu mitraliera, in rmn dece nu se poate proceda tot asa cu limba romana, si cu scolile romanesti? Trebuie respectat nu numai principiul de baza a drepturilor omului si a individului, dar si drepturile de reciprocitate. In caz contrar, nu avem inca dreptate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *