5 ani de procese, 18 şedinţe de judecată, sănătate ruinată contra 6000 de lei
Aproape cinci ani de zile au durat procesele de judecată în cazul consilierului raional Orhei, Vasile Roman. La 7 decembrie 2007, el a fost reţinut de peste 30 de poliţişti, care au efectuat o percheziţie la un imobil ce-i aparţine, gestionat pe atunci de alte persoane, depistând, “ascunse” într-un frigider, 3 grenade. Sub roata unei maşini din una dintre boxe, poliţiştii descoperiseră o mină.
Percheziţia a avut loc cu participarea tuturor subdiviziunilor Comisariatului de Poliţie Orhei, în frunte cu comisarul de atunci, Valeriu Pogor. Ex-comisarul îl contactase telefonic pe Vasile Roman, iar la apariţia acestuia, l-a încătuşat. În izolatorul de detenţie preventivă consilierul a fost încarcerat împreună cu un condamnat la 14 ani de închisoare pentru mai multe crime grave, adus aici special din Penitenciarul de la Rezina. Condamnatul, coleg de celulă cu Vasile Roman, a încercat să aplice forţa fizică pentru a-l forţa pe consilier “să-şi recunoască” vina. El zicea că “uşa-i legea închisorii, trebuie să spui adevărul celor închişi”. În legătură cu acel caz, Vasile Roman apelase la Ştefan Urâtu, reprezentantul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, care i-a spus că ar cunoaşte substratul politic al reţinerii sale. Peste două zile a fost strămutat într-o altă celulă, iar peste trei zile a fost eliberat în temeiul unei hotărâri a judecătorului de instrucţie.
Lui Vasile Roman i s-a intentat, fără vreo probă, un dosar penal în baza art. 290-292 Cod Penal. Pe parcursul celor cinci ani, câţi au trecut de la acel arest, Roman a fost achitat începând cu instanţa de fond şi terminând cu Curtea Supremă de Justiţie.
De fiecare dată Roman a declarat că nu-şi recunoaşte vina, fiind convins că e victima unei acţiuni penale, regizate la comandă. Amintim că, începând cu vara anului 2007, Vasile Roman, în calitate de ziarist, a început să investigheze fărădelegile din pădurea Ţiganca. La şedinţa Consiliului Raional Orhei din 2 august 2007, Roman propunea să fie constituită o comisie din reprezentanţi ai administraţiei publice locale, care ar fi luat atitudine faţă de dezmăţul organizat la Orhei de familia preşedintelui de atunci, Vladimir Voronin.
ZdG a scris despre dezmăţul din pădurea Ţiganca, dar şi despre insistenţa cu care consilierul raional Vasile Roman cerea investigarea completă a acestor cazuri. Imediat a primit şi ameninţări, şeful întreprinderii pentru silvicultură Orhei, Valeriu Scutelnic, i-a spus în faţă la o şedinţă “că nu acolo îşi bagă nasul”. Iar consilierul raional Valeriu Covaş i-a transmis lui Roman că a aflat că poliţiştii îi pregătesc o “surpriză”. I-a şi spus că “au de gând să-i plaseze nişte arme, fapt ce ar părea mai credibil, deoarece a luptat la Nistru”.
Faptele respective au fost relatate anchetatorilor de către Vasile Roman, aceştia însă nu au întreprins nicio acţiune pentru a constata cine sunt cei care au plasat muniţiile în frigider.
După derularea dosarului penal, atât comisarul Valeriu Pogor, cât şi procurorul raionului, Vasile Stăvilă, au fost transferaţi la muncă în alte localităţi. Printre altele, după ce Stăvilă a devenit procuror de Teleneşti, acolo a avut loc un caz similar cu cel al lui Vasile Roman. Cineva a plasat nişte grenade în ograda şefului întreprinderii pentru silvicultură Teleneşti, Vasile Iliescu, care era în relaţii ostile cu directorul general de la “Moldsilva”, Anatoli Păpuşoi, cel care a admis aşa-zisa arendare a pădurii Ţiganca de către familia Voronin.
După 18 şedinţe de judecată, redactorul-şef al publicaţiei “Plaiul Orheian”, Vasile Roman, a fost declarat nevinovat. Dar s-a pomenit cu datorii, bolnav după suferinţele prin care a trecut şi dezonorat în faţa societăţii. Este asaltat de frământări, deoarece i s-a încălcat dreptul la libertate şi siguranţă, într-un stat în care Constituţia garantează drepturile fundamentale al omului. De facto, R. Moldova se transformase într-un stat poliţienesc, unde regimul Voronin îşi fundamentase în mod dictatorial calea spre prosperarea familiei.
Pentru a se reabilita, Vasile Roman a decis să atace statul, Procuratura Generală şi Ministerul de Interne în judecată, solicitând o compensare a prejudiciilor materiale şi morale în sumă de jumătate de milion de lei. Echivalentul pagubelor survenite în urma acţiunilor abuzive ale poliţiştilor şi procurorilor a fost stabilit după ce Roman a apelat la mai mulţi medici, pentru recuperarea sănătăţii. După intentarea aşa-zisului dosar cu bombe el, un bărbat absolut sănătos, a avut nevoie de sprijinul mai multor medici, care l-au diagnosticat cu mai multe maladii cu risc înalt pentru viaţă. Medicii au insistat şi asupra unei intervenţii medicale costisitoare.
A depus o cerere de chemare în judecată pe care a ticluit-o singur, fără vreo asistenţă juridică. În cei aproape trei ani, cât s-a aflat pe rol dosarul penal, a însuşit la perfecţie mai multe proceduri legale. La primele şedinţe, au participat reprezentanţii procuraturii şi ai MAI. Ei au susţinut opinia judecătorului că lui V. Roman i s-a adus un prejudiciu moral considerabil, în calitatea sa de redactor-şef, consilier raional şi fost comandant al detaşamentului de voluntari “V. Lupu”, care, în 1992, a luptat pe prima linie a frontului de la Cocieri. Judecata a stabilit valoarea pagubei morale – 100 de mii de lei. Reclamantul nu a fost de acord cu aceasta. Obosit de judecăţi, nu a atacat, totuşi, hotărârea primei instanţe la Curtea de Apel. În schimb, acest lucru l-a făcut viceministrul Finanţelor, Victor Barbăneagră. Acesta a specificat că “suma acordată de prima instanţă, în cazul în care nu va fi micşorată, va constitui o sursă de îmbogăţire nejustificată. Este important faptul că intimatului nu i-au fost limitate drepturile, a beneficiat de prezumţia nevinovăţiei, iar imaginea sa nu a fost afectată”.
Curtea de Apel Chişinău a decis, în urma acestui apel denigrator, că valoarea prejudiciului moral de care ar trebui să beneficieze Vasile Roman nu poate constitui mai mult de 3 mii de lei, pe care ar trebui să-i achite Ministerul Finanţelor. Decizia a fost luată la 23 noiembrie 2011, de către judecătorii I. Secrieru, M. Antur şi A. Gavriliţa. Instanţa nu a ţinut cont nici de faptul că Roman a solicitat ca prejudiciul moral să fie încasat de la procurorii şi poliţiştii implicaţi, în 2007, în fabricarea dosarului.
Printr-o asemenea decizie, consideră Vasile Roman, judecătorii îi apără pe cei care atentează abuziv la libertatea şi onoarea persoanei. Cât priveşte afirmaţiile viceministrului Barbăneagră, care reprezintă poziţia oficială a statului, este doar o constituire a fărădelegilor pe care le întreprind adeseori organele de drept executând comenzi politice. Cum poţi afirma că nu ţi s-a afectat imaginea când ţi se pun cătuşele pe mâini şi eşti lipsit de libertate?
Vasile Roman a depus un recurs la Curtea Supremă de Justiţie, iar completul de judecată a modificat decizia Curţi de Apel Chişinău, majorând suma prejudiciului moral de la 3 la 6 mii de lei.
Vasile Roman este decis să întreprindă o nouă acţiune, solicitând Procuraturii Generale şi MAI, instituţii care nu s-au autosesizat la momentul arestării sale, să iniţieze o cauză penală, în temeiul art. 306 CP, “Tragerea cu bună-ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.
Reporter de Gardă
