Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Visurile frânte, istorisite de regizorul…

Visurile frânte, istorisite de regizorul Iustin Scarlat

Anii foametei, deportărilor şi terorii la care au fost supuşi mii de moldoveni au fost pilonii tristeţii ce l-au făcut pe regizorul Iustin Scarlat să monteze spectacolul „Vis Frânt”. Un vis frânt de durere, de totalitarism, de indiferenţă şi umilinţă, jucat pe scena Teatrului Epic de Etnografie şi Folclor „Ion Creangă” din Chişinău.

575-iustin-scarlatSpectacolul „Vis frânt” este despre adevăr, război şi pace, dragoste şi ură. Un spectacol despre noi, în care descoperim obiceiuri şi tradiţii, deportări, colectivizare, foamete şi istorii de viaţă impresionante. „Vis frânt” reînvie trecutul, raportându-l la realitatea actuală. „Dacă vrei să educi pe cineva, atunci trebuie să sapi adânc…”, susţine Iustin Scarlat.

„De fiecare dată când basarabeanul încerca să-şi ridice fruntea, ghinionul i-o apleca înapoi”

Anii `40 au supus unor grele încercări o întreagă naţiune, aducând cu ei foamete şi moarte „În aceşti ani nu mai avea cine trage plugul, nu mai avea cine să îngrijească pământul, satele au rămas pustii…”, rostesc actorii, la începutul piesei.

„Grele vremuri a avut de îndurat poporul de pe acest petic de pământ: războiul din `41—`45; epidemiile şi foametea din `46—`47; deportările şi colectivizarea… De fiecare dată când basarabeanul încerca să-şi ridice fruntea, ghinionul i-o apleca înapoi. Visurile la o viaţă mai frumoasă erau răsturnate ca de un plug greu”, susţine regizorul, care avea doar opt ani atunci când s-a produs al doilea val de deportări. „Ceea ce spectatorul urmăreşte că se joacă pe scenă eu am văzut cu ochii mei, am simţit pe pielea mea… Chiar şi după atâţia ani, continui să-mi amintesc până în cele mai mici detalii acel tablou sinistru al deportărilor, al oamenilor care erau rupţi de casele şi memoria lor. Acest spectacol reflectă tot ceea ce am văzut, trăit, gândit”, adaugă regizorul.

Totodată, el constată cu regret că generaţia de azi nu mai este atât de ataşată de pământ, de ţara sa. „În ultimii ani observăm cum mulţi au plecat să-şi trăiască visurile pe alte tărâmuri, departe de casă, departe de neam, încercând să fugă de nevoi şi sărăcie”, suspină Iustin Scarlat.

Jumătate de secol din viaţă l-a dedicat Artei

Iustin Scarlat s-a născut la 6 aprilie 1941, în satul Cetireni, Ungheni, în familia ţăranilor Mihail şi Ecaterina Scarlat. „Generaţia părinţilor mei era cea mai statornică. Ei nu au cedat credinţa nimănui.

Îmi amintesc cum părinţii, chiar dacă erau legaţi de pământ, oricum, ne încurajau să învăţăm, ca să ne fie mai uşor să ne clădim un viitor mai liniştit”, îşi aminteşte bărbatul.

De aceea, în anii 1948—1959 şi-a a făcut studiile la şcoala medie din satul natal. În 1959 a fost ales director al Casei de cultură din sat. Peste şapte ani decide să-şi facă studiile la Institutul de Stat al Artelor „G. Musicescu”, specialitatea Conducător al colectivului artistic. În anul 1968 este angajat în funcţia de regizor, şeful sectorului teatral al Casei Republicane de Creaţie Populară a Ministerului Culturii din R. Moldova. Concomitent, deţine şi funcţia de regizor al Teatrului „Contemporanul”.

În 1975 devine inspector superior la Direcţia Artelor a Ministerului Culturii din R. Moldova. În 1977 a fost transferat la Institutul de Stat al Artelor „G. Musicescu”, în funcţia de decan al facultăţii teatrale. Ulterior, Iustin Scarlat ocupă funcţia de decan, prorector, şef al secţiei studii cu frecvenţă redusă şi formare continuă la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. În 1999—2010 a coordonat activitatea teatrelor de amatori din republică în cadrul Centrului Naţional de Creaţie Populară. Iar în 2001 i s-a conferit titlul de „Maestru în Artă”.

„Peste 57 de ani din viaţă i-am dedicat domeniului culturii şi artelor”, spune regizorul, care menţionează că lucrurile cele mai valoroase şi mai importante în viaţa unui om sunt bunătatea şi cinstea. „Cinstea e ca o pasăre, dacă ai scăpat-o din mână şi a zburat, nu o mai întorci…”, remarcă Iustin Scarlat.