Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Taina care ne apără este…

Taina care ne apără este Dumnezeu

216-vieru2La 14 februarie, când poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 74 de ani, la Sala cu Orgă din Chişinău a fost lansată antologia «Taina care mă apără», ultima carte apărută în timpul vieţii poetului. Volumul a apărut la Iaşi, la Editura «Princeps – Edit». De altfel, tot la Iaşi, la Editura «Junimea», acum 30 de ani, văzuse lumina tiparului prima carte a scriitorului Grigore Vieru, în grafie latină, «Steaua de vineri», având un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu.

«Taina care mă apară» are 750 de pagini şi conţine toată opera poetică a lui Grigore Vieru, într-o selecţie făcută de poet şi de editor. Sâmbătă, sute de oameni s-au îndreptat spre Sala cu Orgă. Pe un ecran, plasat pe scenă, imagini documentare, ultimele interviuri ale poetului. Întrebat care e, totuşi, taina ce ne apără, Grigore Vieru a răspuns cu seninătate: Dumnezeu!

Cei mai mulţi dintre oamenii veniţi la eveniment aveau cu ei daruri alese, pentru iubitul poet. Se pare că a fost ziua în care cei care îl iubesc cu adevărat nu au încetat să creadă că Vieru e în viaţă şi că îi vor putea strânge mâna, imediat.

Lidia Bubulici, din s. Chetrosu, r-nul Drochia, a venit cu pâine caldă, de acasă, cu dulciuri şi cu o tortă, în formă de carte, având «pe copertă» inscripţionată poezia «Legământ». «A fost la noi acasă, împreună cu Mihai Ciobanu. Am făcut şi nişte fotografii atunci. E una dintre cele mai scumpe amintiri ale familiei noastre», spune Lidia.

Tot de la Drochia, din s. Sofia, a venit Eleonora Spinei, împreună cu fiica sa, Adriana. «Acasă, în curtea noastră, au înflorit primii ghiocei. I-am adus lui Grigore Vieru. Este scumpul nostru poet», spune Adriana.

Pe parcursul evenimentului, zeci de fotografii, format mare, erau afişate în sală. Neclintiţi, oamenii le ţineau în mâini, ca pe nişte icoane, în sfântă zi de sărbătoare.

Gheorghe Balaban, din Cimişlia, a identificat cea mai inspirată poză a poetului, a imprimat-o pe o pânză şi, spune el, este gata să bată drumurile prin toate satele R. Moldova, arătând lumii cel mai mare poet al Basarabiei. «Am comandat mai multe pânze, şi rame din lemn, potrivite. Cred că aceste portrete cu Grigore Vieru trebuie să-şi găsească loc în fiecare şcoală, în fiecare grădiniţă de copii», spune Gheorghe Balaban.

Feciorul poetului, Călin Vieru, a stat în picioare pe tot parcursul evenimentului.

Deşi, cu ceva timp înainte de 14 februarie, guvernanţii au constituit o comisie specială, pentru înveşnicirea numelui poetului Grigore Vieru, cei mai importanţi membri ai acestei comisii au lipsit de la prima zi de naştere a poetului, după plecarea acestuia dintre noi. Să nu fi avut un cadou pe potrivă şefii comisiei?

A.G.