Prinţesa romilor la Chişinău
Astăzi la Chişinău are loc lansarea expoziţiei de fotografie „Holocaustul necunoscut”, în paralel cu lansarea conferinţei „Holocaustul romilor şi provocările contemporane: combaterea discriminării şi acţiunile privind incluziunea romilor”. Expoziţia reprezintă o colecţie unică de fotografii ale supravieţuitorilor Holocaustului romilor din România din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, realizate de Luminiţa Cioabă din România.
Autoarea este şi producătoarea documentarului „Lacrimi rome”, care relevă deportarea masivă a romilor în Transnistria şi consecinţele politicii rasiste promovate de regimul fascist. Expoziţia a avut un succes deosebit în România şi în Suedia, fiind unul dintre puţinele vestigii ce vorbesc despre acest aspect al istoriei ultimei conflagraţii mondiale.
Cel de-al doilea film documentar, „Prigoană în Basarabia”, relatează despre suferinţele supravieţuitorilor Holocaustului romilor din Basarabia, deportaţi în Transnistria, autorii filmului fiind Centrul Naţional al Romilor în colaborare cu Natalia Ghilaşcu şi Sergiu Ene.
Filmul propriei copilării
„Copilăria mi-am petrecut-o în cort, nu într-o casă, şi acolo bătrânii povesteau seara diferite întâmplări din viaţa lor, inclusiv despre Bug, despre Transnistria. Îmi plăcea foarte mult să ascult, pentru că pe vremea aceea nu aveam cărţi, nici televizor. Oamenii noştri, bătrânii mai ales, povesteau şi plângeau. Mai târziu m-am întristat foarte mult că nu se ştie nimic despre asta. Deşi am căutat în biblioteci măcar ceva despre deportarea romilor, despre ce au păţit ei acolo, nu am găsit.
Suntem în 2011 şi oamenii aceştia, mulţi dintre ei, nu au încă acte de identitate, nici măcar certificate de naştere, or acum 60 de ani şi ceva – în 1942 – 1945 – ei nu apăreau deloc, de abia în 1950 au început să li se facă acte de identitate – şi buletine, şi certificate. Pe un certificat se făceau cate 1.000 de certificate, dacă nu mai multe. Este cunoscut că în anii 1940 s-a făcut recensământul populaţiei în România şi acolo figurau 350.000 de romi. Şi ordinul (lui Ion Antonescu – n.r.) a fost să-i deporteze pe toţi. Atunci au fost deportaţi şi foarte mulţi români care erau mai negri la faţă. Au fost luaţi din greşeală şi duşi pe front. România a fost unicat în istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Asta poţi s-o verifici: adică, ostaşii luptă în armata română şi tu le iei familia şi le-o deportezi. Am mărturii despre un puşcaş din armata română, care, la un moment dat, la Odesa, s-a intersectat cu un convoi care venea din România, iar în acel convoi şi-a văzut familia lui, nevasta lui, copiii lui. Nu înţelegea ce se întâmplă. Imediat s-a dus la ei, dar a venit şi ofiţerul şi l-a luat de guler. Zice: „Ce faci, îi cunoşti?”. El a spus că da, că e familia lui. „Ce faceţi cu ei, unde-i duceţi?”, a întrebat omul. Răspunsul ofiţerului a fost: „Vrei să mergi cu ei sau te duci înapoi în pluton?”. „Rămân cu ei”. Atunci, ofiţerul i-a ordonat: „Dă-ţi haina jos şi mergi cu ei!” Şi a fost şi el deportat. E trist că nimeni, niciodată, nu-i apără şi pe oamenii ăştia. Întotdeauna se spun lucruri aşa de îngrozitoare despre ei şi nimeni nu caută să afle adevărul, să cunoască ce stil de viaţă au, ce se ascunde în sufletul lor? Şi m-a uimit întotdeauna faptul că nimeni nu a vrut sa intre în contact cu ei, tot timpul au fost marginalizaţi şi continuă să fie marginalizaţi. Faptul că acum sunt la TIFF, aici la festival, mă bucură foarte mult, pentru că am putut să prezint acest film şi în Romania. El este foarte cunoscut dincolo”. Aceste mărturii ale Luminiţei Cioabă au fost publicate în presa din România.
Expoziţia de la Chişinău este lansată în cadrul conferinţei „Holocaustul romilor şi provocările contemporane: combaterea discriminării şi acţiunile privind incluziunea romilor”, care se desfăşoară pe 20-21 octombrie în capitală. Atât expoziţia, cât şi conferinţa au loc în contextul discuţiilor pe marginea Planului naţional de acţiuni pentru romi (2012-2015), necesităţii incluziunii romilor în societate, ajustării Planului la cadrul european în acest domeniu, precum şi la prevederile proiectului de lege anti-discriminare, ambele fiind clauze ale Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor cu UE. În acelaşi timp, expoziţia vine să atenţioneze asupra studierii insuficiente a fenomenului Holocaustului şi a consecinţelor acestuia asupra unor etnii, proiectând mărturiile istoriei pe necesitatea combaterii instigării la ură rasială, pe criteriu etnic sau de altă natură.
Luminiţa Cioabă este fiica regelui romilor din România, Ion Cioabă. A studiat la şcoala Populară de Artă, Secţia de regie şi actorie, apoi la Facultatea de Filologie din Sibiu. Este o cunoscută poetă de limba romani, cărţile ei fiind traduse în limbile română şi engleză. A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România. Luminiţa Cioabă este şi una dintre puţinele regizoare de etnie romă.
(După PNUD Moldova, Lumebuna.ro, Cinemax.ro)
